Autograf

Vreau să ne împăcăm cu Soarele, aş vrea să mai treacă şi pe la noi o rază, să ne lumineze cămara fără fereastră-sentiment, clorofilă, inutilă discuţie contradictorie. Hai să fim un întreg, împreună.

Nu pot să te iert...te urăsc că nu ai puterea să iei problemele în piept, să-ţi analizezi stările, sentimentele, să poţi lua decizii.Te pierzi în atâtea cuvinte şi te laşi înceţoşat de gânduri .

Sunt un aviator fără aripi, aş vrea să zbor, să privesc de sus gunoiul şi toate excrementele ce poluează Pământul. Să curăţ, să vă ofer o lume nouă, un om nou. Vreau să fiu vindajorul care să golească haznaua în care ne bălăcim, noi viermii superiori.

Te împiedici în funii imaginare. Nu poţi schimba lumea. Aceste idealuri îţi sunt cei mai apropiaţi duşmani. Priveşte mai bine lângă tine. Priveşte-te! Schimbarea trebuie să înceapă cu tine.

Duşmani îmi sunteţi voi cu sfaturile voastre de aplanare sufletească. Vreţi să mă potolesc. Lupta trebuie dusă până la capat.

Capăt?Nu o să vezi niciodată capătul. Vei muri în curând strâpuns de timp. Vei muri singur!

Cu privirea adâncită în cuvintele ei s-a întors la 180 de grade şi a pătruns în hazna. Dulcele miros de fecale îl lovi cu o forţă mai mare decât forţă gravitaţională produsă de un elefant căzut de pe un vârf de 2000 de metri. Era obişnuit de pe vremea când trăia în contrast cu omenii normali-casă-muncă-casă-pat-somn-muncă-casă. La el era altfel. Un univers paralel situat în acelaşi timp, în acelaşi spaţiu. Doar că de acolo a observat şi a observat. Şi-a luat notiţii, a făcut comparaţii, a criticat, a vomat peste caietele umplute cu semne care mai de care mai ciudate, curbă periculoasă la dreapta, sari din maşină dacă nu vrei să fii strivit de un real grotesc. A văzut, a auzit mai bine decât ceilalţi oameni. Naked people!

Îmi aduc aminte, ştiu, aş putea să o iau de la capăt, poate totuşi lumea e mai bună. La suferinţă câinii se adună în haite, oamenii o ard aiurea, lonely in the night. Berea, vodka toate intră din sticlă pe gât, alunecă şi sting focul aprins cu nuferi bolnavi. Mârşavi cu dinţi de iepure şi urechiuşe drăguţe ţopăie pe ici pe colo. Îi crezi, îi iei la tine acasă, le dai să mănânce morcovi dar noaptea the little fluffy bunnies îţi devorează apropiaţii plus carnea din frigider. Mi-am dat seama de ei aşa că am plecat-dus-never to come back. Take it from me!

Şi individul despre care vă vorbesc a plecat. Dar nu de tot. Nu avea puterea să călătorească singur pe o mare agitată. Pânzele erau ciuruite de amintiri, pătate de sânge şi vin roşu sau poate doar de vin roşu, ce mai contează. Nu a reuşit să schimbe lumea, să şteargă căcatul, să ducă gunoiul. S-a înecat într-un fluviu de idei şi sentimente. Nu era un bun inginer, nu a ştiut să construiască barajul poate aşa nu se mai îneca. Oameni şi oameni.

S.O.S mai e cineva acolo? Am ajuns pe insula pustie de când am tras primul pahar plin cu pelin. Am băut şi ţuică cu unii dintr-un sat, oameni puri de la ţară. Dar după mai mult timp alături de ei mi-am dat seama că stau cu mine doar să le dau de băut. Şi-am plecat.

Viteză, viteză la al şaselea pahar mare de vodkă am băgat într-a cincea. Copacii treceau pe lângă mine, oamenii dansau cu capul cât coroana copacilor, un viezure s-a combinat cu o vulpe pe care a părăsit-o să hiberneze. Câtă dramă. O libelulă mi-a zâmbit doar să dispară în următoarea secundă. Păcat, ne puteam iubi i-am spus golului din faţa mea. Vântul bătea cu putere prin încăpere. Închide uşa! S-o ia dracu de uşă!

Nici nu a terminat de rostit ultimul cuvânt că de după uşa a apărut dracu. Era mic şi slab.

Dacă mă superi îi chem pe fraţii mei mai mari! Au ieşit zilele astea de la Jilava mânca-ţi-aş sufletul!

Tu ştii limba română?l-a întrebat umit pe drac.

Eu ştiu să vorbesc toate limbile de pe pământ şi nu numai! Şmecher nu?

Îmi dai un autograf?

Da ! Dar pe suflet, că nu am pix şi hârtie!

E bine aşa, oricum nu mai am nevoie de el, poate îmi faci rost de unul nou. Ce zici ai putea?

Ehh hai hai, să nu întrecem măsura. Sau...dacă vrei, faci o cerere şi dacă se aprobă din partea mea nu e nicio problemă my friend...