Parfum de cadavru căţărat pe pielea voastră moartă
Cuvintele ameţite-n degringolada de interjecţii
Se pierd în serul materiei administrat cu injecţii
bolnavilor. Planeta P a fost o artă!
P de la...păunul ce ţipă şi dansează venirea Ploii,
Strălucitoare culori în ispită vă cheamă.
Dar cad, se uzează; pe cer se ceartă norii.
P-ul ştia, dar voi? La final ve-ţi da samă.
Monday, April 26, 2010
Wednesday, March 17, 2010
Melchisedec pierde
Soarele strălucea deasupra dealurilor golaşe. Un cal alb păştea iarba arsă de acel astru. Un câine zâmbea putrezit pe marginea drumului. Avea o furcă înfiptă în coaste. Muştele cântau în jurul leşului, muşcând din carne alături de viermi. Viermii erau prietenii muştelor. Câteodată mergeau împreună pe cal...Era un luptător le făcea faţă de fiecare dată.
Melchisedec era acoperit de muşte, când a fost găsit în şanţ, lângă câine. Nu zâmbea.
Un vierme se hrănea din ochiul drept. Probabil nu mai mâncase de ceva timp. Avea poftă.
Pe ochiul stâng nişte muşte jucau prinsa.
Melchisedec a cazut.Calul a câştigat singur cursa, trecând ultimul linia de finish.
Cât e ceasul Domnule Cal? Nu pleca, ascultă-mă. Sunt eu, Arlechino.
Melchisedec era acoperit de muşte, când a fost găsit în şanţ, lângă câine. Nu zâmbea.
Un vierme se hrănea din ochiul drept. Probabil nu mai mâncase de ceva timp. Avea poftă.
Pe ochiul stâng nişte muşte jucau prinsa.
Melchisedec a cazut.Calul a câştigat singur cursa, trecând ultimul linia de finish.
Cât e ceasul Domnule Cal? Nu pleca, ascultă-mă. Sunt eu, Arlechino.
Wednesday, March 3, 2010
Dealul magic
-Mircea Heliad?
-Da...răspund uimit.
-Mă gândeam că dumneavoastră sunteţi. Am primit cererea dar mai întâi va trebui să ne relataţi câteva amintiri din viaţa dumneavoastră. Poftiţi o coală A4 şi un stilou. Aveţi o oră la dispoziţie.
Am luat foaia şi stiloul fără să cer explicaţii şi m-am dus în ultima bancă. Îi priveam pe ceilalţi candidaţi cum înşirau rânduri întregi de cuvinte îngrămădite, rezumându-şi probabil bucuriile, dezamăgirile, împlinirile folosindu-se de semne convenţionale. Nu înţelegeam prea multe însă eram în faţa unui test şi nu puteam înapoia foaia fără să-mi arunc câteva gânduri pe acea suprafaţă plană. Întinderea albă mă intimida încât am început să tremur şi mâinile să-mi transpire.Nu ştiam cum să încep, nu ştiam cum să continui, cum să închei. Am respirat, am ascultat zgomotul peniţelor din jurul meu şi deodată mai mulţi bondari îmi zâmbeau agintându-şi aripile şi îndemnându-mă să-mi las mănă să scrie. Cuvinte, cuvinte aveam nevoie de cuvinte, amintirile erau şterse. Am lăsat stiloul pe bancă, mi-am întins picioarele, am apucat obiectul de scris şi am început.
Cu mulţi ani în urmă un bărbat şi o femeie mă strigau Mircea şi eu reacţionam la auzul acestei înşiruiri de litere. Din câte am înteles atunci, aceştia erau părinţii mei. La început simţeam o puternică forţă venind dinspre ei dar cu timpul a scăzut în intensitate. Când am împlinit 5 ani bunicul, o altă forţă de putere mai mică dar deloc neglijabilă, m-a învăţat să despic lemne pe buturuga din grădina. Coada toporului era cu mult mai lungă decât înălţimea mea de atunci, dar am reuşit să fac câteva aşchii să se desprindă şi să sară prin aer. Mă simţeam asemenea unui zmeu din basme ce asupreşte omenirea cu ajutorul puterilor sale magice. În aceeaşi zi mi-a fost înmânată o bardă cu coada mai scurtă uşor de manevrat. Cu această unealtă am modelat fel de fel de semne în trunchiurile copacilor din grădină. Am fost prins de bunica, o forţă egală cu bunicul, poate chiar puţin peste. M-a pedepsit după ce mi-a administrat câteva nuiele peste buci. Două zile am oblojit rănile pomilor folosind baligă de vacă pe post de pansament.
Anii au trecut şi în mine s-a dezvoltat o dragoste puternică pentru natură şi animale, mai puţin pentru oameni. Devenisem un Robinson Crusoe al acelor vremuri. Dealurile din jurul satului îmi erau insula pustie pe care mă refugiam de bună voie, retrăgându-mă în verdeaţă şi în cântecele mierlelor uitam de toţi si de toate.
La 16 ani în timp ce mă desfătam sub soarele de vară mâncând pere lângă o tufă de perlă am zărit pe cărarea dintre vii o fată. M-am ascuns mai bine şi am privit-o apropiindu-se. Avea în jur de 20 de ani, părul castaniu şi mersul hotărât. S-a oprit în dreptul rândului în care stăteam pitit. Înaintă până aproape de ascunzătoarea mea, gustând din boabele strugurilor încă necopţi. O priveam ţinându-mi respiraţia. Era minunată, sfârcurile îi împungeau bluza subţire răsărind ca două bobiţe de coarnă. În acelaşi timp simţeam cum penisul îmi zvâcneşte în pantalonii scurţi fără chiloţi. Era din ce în ce mai cald, debia mai puteam să respir când o şopârlă se strecură prin faţa mea privindu-mă drept în ochi pentru ca în următoarea secundă să şi dispară. Nu m-am putut abţine şi am scos un ţipăt scurt. Atunci în locul târâtoarei a apărut o fustă înflorată şi zece degete ce mângâiau pământul. M-am ridicat de sub tufă, împiedicându-mă în sârmele de susţinere. Ea începu să râdă cu gura păna la urechi de apariţia şi de stângăcia mea. M-a întrebat ce căutam singur-cuc în vie. I-am răspuns că adormisem în timp ce meditam. Atunci privirea i-a coborât spre penisul meu erect şi porni o altă avalanşă de râs. M-am ruşinat şi mi-am înfipt mâinile în buzunare apucându-l pe năzdrăvan prin pantaloni.
-Ai meditat la fete? m-a întrebat holbându-se de-a dreptul spre şliţ.
-A....a...Nu.am răspuns fâstâcit.
-Ehh.Baieţii de vârsta ta, toţi aveţi vise.
-Nu eu...eu nu am..a...nu.
-Da da, sigur, oricum stai calm nu e ceva ce nu am mai văzut. Eu sunt Mariana.Sunt aici în vacanţă la bunici.
-Mircea.Îi răspund cu respiraţia tăiată.
-Pe fostul meu prieten îl chema Mircea.
-Bine.
-Poate par directă dar să ştii că am observat umflătura şi sunt curioasă.
-Cum?
-Vreau să-l văd....ţi-o arăt şi eu.
-A...Nu ştiu..
-Hai că nu e mare scofală.
Cu mişcări nesigure mi-am desfăcut nasturele ce-mi ţinea pantalonii şi mi-am scos penisul din întuneric. La rândul ei şi-a dat fusta jos lăsând-o să-i cadă până la pământ. Nu purta chiloţi şi avea o păsărică rasă şi curată. Eram hipnotizat de crăpătură. Pentru câteva secunde ne-am holbat unul la celălalt fără a scoate un cuvănt. Timpul se oprise, mierlele amuţiseră. Mi-am dat seama atunci de ce am vrut să devin ginecolog. Am vrut să cunosc mult mai bine hăul din care ne tragem, neantul în care ne formăm şi în care devenim bucăţi de carne uniforme. S-a aşezat în genunchi pe pământul negru şi şi-a apropiat buzele mari de ciuperca din vârful organului. Cu mişcări abile a reuşit să facă să dispară întreg penisul în cavitatea-i bucală. Apoi a început o serie de mişcări du-te vino în lumina apusului. Eram extaziat. Nu-mi mai simţeam membrele,inima îmi bătea să-mi sară din piept, părul ei îmi atingea testiculele, mâna dreaptă mi-am sprijinit-o de stâlpul din beton ca nu cumva plăcerea să-mi taie picioarele. Nu ar trebui să existe om pe această planetă să nu simtă ce am simţit în acele clipe. Natura îşi oprise forfota pentru a asista la Marea Iniţiere. În acele momente mi-am părăsit condiţia de neofit, relizând acest aspect zâmbeam spre mediul martor a acestui eveniment înălţător. Limba ei roz trecea de-a lungul penisului spre vârf, sorbindu-mi apoi prezentul în ea. Şi-a aruncat bluza pe o tufă încărcată, dezvelindu-şi sânii mari şi sfârcurile excitate, aplecându-se îmi luă mădularul şi şi-l înfipse adânc în vagin. Pentru o clipă am rămas nemişcat privind spre dealurile îmbelşugate dar dezmeticindu-mă m-am împins spre ea. Plăcerea şi durerea se contopeau într-un întreg absolut. Ea era, eu eram, noi eram un singur corp sub acel cer senin de vară. Dinspre sat răzbăteau strigătele văcarilor care probabil veneau cu vacile de la păscut.
Deodată am simţit cum un fior mi se urcă pe şira spinării şi atunci departe, spre Basarabia focurile s-au aprins şi-am văzut fericirea oamenilor dansând in jurul flăcărilor, am văzut ţări câştigând războaie, copiii primind cadouri de Crăciun, un astru bucurându-se de eliberarea mea. Eram viu, trăiam în adâcurile ei la fel cum un pui de porumbel invaţă să-şi ia zborul pentru prima dată.S-a întors şi m-a sărutat strângându-mă puternic in braţe, apăsându-şi sânii pe pieptul meu aproape strivindu-mi existenţa. Ne-am intins amândoi sub tufă cu faţa in sus. Mi-a oferit o ţigară şi deşi nu fumam am acceptat. Mi-am aprins-o , am tras un fum, am gustat o boabă verde dintr-un ciorchine de cesla şi m-am lăsat in braţele ei.
După liceu mi-am continuat studiile la Cluj, cu scopul de a inţelege abisul din care ieşeam rând pe rând. In ultimul an la medicină am fost invitat la o petrecere de către studenţii de la veterinară. Iosif, unul dintre prietenii devotaţi din acea perioadă cunoştea nişte tipe ce terminaseră economia de câţiva ani. Erau nişte tipe la vreo 30 de ani , contabile majoritatea, ce-şi făceau veacul prin cluburile studenţilor. Câştigau destul de bine la firmele la care erau angajate dar pe cât de serioase erau la muncă pe atât de libertine in noapte.
-Mircea? Mircea Heliad?
Nedumerit mă uit spre tipa care-mi rostise numele.
-Da. Eu mi-s Mircea! Cu cine am plăcerea? Mă lasă memoria!
-Mariana Ciupe! NU mă mai ştii? Au trecut anii şi tu, şi tu eşti....
-Da sunt. Sunt...aici, şi tu!?
-Păi hai să rememorăm nişte amintiri de pe acele dealuri mirifice.
-Intra-devăr mirifice! Il cunoşti pe Iosif? Hai să bem ceva. Am şi ceva la mine care poate să ne traspună in acele timpuri!
-Substanţe? Hmmm... mai vedem, dar de băut? Da cu cea mai mare plăcere, un vin ar merge.
Lama cuţitului reflecta lumina neonului din bucătăria lui Iosif. Mariana imi zâmbea frecându-şi corpul de mine.Şi eu ii zâmbeam şi cuţitul zâmbea. Eu eram beat, ea la fel, dar dacă mă gâdesc mai bine, nimeni nu era treaz in acel apartament. Mă intrebam ce se ascunde acolo in intuneric, in timp ce degetul mijlociu de la mâna dreaptă işi făcea loc in carnea ei. Imi şoptea la ureche să o fut pe acea masă din lemn masiv şi că de multe ori când şi-o trăgea cu alţii işi imagina că e cu mine între rândurile de vie. Am avut multe experienţe de atunci dar şi eu simţeam aceeaşi euforie introducându-i penisul erect in vaginul umed. Lama de inox mă atrăgea intr-un mod neobişnuit, simţeam nevoia să apuc cuţitul şi să crestez in ea la fel cum făcusem cu pomii din grădina bunicii. M-am oprit. Mi-am tras pantalonii şi i-am propus să mergem la mine să dăm frâu imaginaţiei. A fost de accord din prima.
NU aveam de unde să ştiu ce se cocea in mintea-mi bolnavă aşa că l-am salutat pe Iosif şi am plecat de la orgia pe cale să inceapă fără a mă sinchisi de rugăminţile şi promisiunile prietenului meu că va fi cea mai tare petrecere la care voi fi participat. Tocmai imi cumpărasem un Volkswagen Passat ultimul model cu care impresionam multe gagici şi astfel futaiurile din acea perioadă erau mult mai uşor de obţinut. Mariana nu era nicicum uimită, singurul ei interes eram eu. Am pornit cu viteză fără a ţine cont de semnele de circulaţie.Eram zmeu, umileam omenirea cu caii putere.
In timp ce conduceam buzele ei cărnoase s-au apropiat de penisul mei şi l-au supt până mi-am dat drumu’ in timp ce goneam pe străzile pustii ale Clujului.
Am zâmbit după ce s-a şters la gura cu şerveţelul din torpedoul meu ultra-modern.
Ajuns acasă ne-am tras-o de câteva ori fără prezervativ pentru a recreea atmosfera de odinioară. Ea a adormit, eu am mers in bucătărie am luat cuţitul de carne, m-am intors in dormitor şi cu o lovitură precisă l-am infipt adânc in inima Marianei.
Cu o mână sigură am aplicat câteva incizii in jurul vaginului astfel incât am reuşit să decupez forma şi să-l extrag în întreaga splendoare din corpul inert.
Cu penisul încă erect mi-am infipt acea halcă de carne şi-am inceput a-l mişca in sus şi-n jos până am ejaculat.
Dimineaţă.
Ferestrele erau larg deschise.Câteva muşte planau in jurul patului. Mă durea capul de nu ştiam cine sunt şi unde eram. Lângă mine dormea o domnişoară.Aveam sânge uscat pe mâini şi lângă mine un cuţit înroşit. Privind spre penis am observat un vagin infipt încât se vedea ciuperca în partea de sus. Am vomitat instant după care am început să plâng ca atunci când eram pedepsit de forţa primordială. Mi-am făcut avânt şi am sărit prin una dintre ferestre.
Acum scriu pe această foaie. Cred că sunt sunt în spital sau la un interviu, poate a fost doar un coşmar.
Am destule calităţi pentru a mă accepta în compania dumneavoastră. Mai am o lună şi-mi voi termina studiile. Sunt ginecolog şi ştiu de unde venim.... dar încotro ?
-Mircea Heliad?
-Da?
-Aţi fost respins, aici nu e loc pentru dumneavoastră. Dar....puteţi încerca la subsol acolo sigur vă vor primi!
-Da...răspund uimit.
-Mă gândeam că dumneavoastră sunteţi. Am primit cererea dar mai întâi va trebui să ne relataţi câteva amintiri din viaţa dumneavoastră. Poftiţi o coală A4 şi un stilou. Aveţi o oră la dispoziţie.
Am luat foaia şi stiloul fără să cer explicaţii şi m-am dus în ultima bancă. Îi priveam pe ceilalţi candidaţi cum înşirau rânduri întregi de cuvinte îngrămădite, rezumându-şi probabil bucuriile, dezamăgirile, împlinirile folosindu-se de semne convenţionale. Nu înţelegeam prea multe însă eram în faţa unui test şi nu puteam înapoia foaia fără să-mi arunc câteva gânduri pe acea suprafaţă plană. Întinderea albă mă intimida încât am început să tremur şi mâinile să-mi transpire.Nu ştiam cum să încep, nu ştiam cum să continui, cum să închei. Am respirat, am ascultat zgomotul peniţelor din jurul meu şi deodată mai mulţi bondari îmi zâmbeau agintându-şi aripile şi îndemnându-mă să-mi las mănă să scrie. Cuvinte, cuvinte aveam nevoie de cuvinte, amintirile erau şterse. Am lăsat stiloul pe bancă, mi-am întins picioarele, am apucat obiectul de scris şi am început.
Cu mulţi ani în urmă un bărbat şi o femeie mă strigau Mircea şi eu reacţionam la auzul acestei înşiruiri de litere. Din câte am înteles atunci, aceştia erau părinţii mei. La început simţeam o puternică forţă venind dinspre ei dar cu timpul a scăzut în intensitate. Când am împlinit 5 ani bunicul, o altă forţă de putere mai mică dar deloc neglijabilă, m-a învăţat să despic lemne pe buturuga din grădina. Coada toporului era cu mult mai lungă decât înălţimea mea de atunci, dar am reuşit să fac câteva aşchii să se desprindă şi să sară prin aer. Mă simţeam asemenea unui zmeu din basme ce asupreşte omenirea cu ajutorul puterilor sale magice. În aceeaşi zi mi-a fost înmânată o bardă cu coada mai scurtă uşor de manevrat. Cu această unealtă am modelat fel de fel de semne în trunchiurile copacilor din grădină. Am fost prins de bunica, o forţă egală cu bunicul, poate chiar puţin peste. M-a pedepsit după ce mi-a administrat câteva nuiele peste buci. Două zile am oblojit rănile pomilor folosind baligă de vacă pe post de pansament.
Anii au trecut şi în mine s-a dezvoltat o dragoste puternică pentru natură şi animale, mai puţin pentru oameni. Devenisem un Robinson Crusoe al acelor vremuri. Dealurile din jurul satului îmi erau insula pustie pe care mă refugiam de bună voie, retrăgându-mă în verdeaţă şi în cântecele mierlelor uitam de toţi si de toate.
La 16 ani în timp ce mă desfătam sub soarele de vară mâncând pere lângă o tufă de perlă am zărit pe cărarea dintre vii o fată. M-am ascuns mai bine şi am privit-o apropiindu-se. Avea în jur de 20 de ani, părul castaniu şi mersul hotărât. S-a oprit în dreptul rândului în care stăteam pitit. Înaintă până aproape de ascunzătoarea mea, gustând din boabele strugurilor încă necopţi. O priveam ţinându-mi respiraţia. Era minunată, sfârcurile îi împungeau bluza subţire răsărind ca două bobiţe de coarnă. În acelaşi timp simţeam cum penisul îmi zvâcneşte în pantalonii scurţi fără chiloţi. Era din ce în ce mai cald, debia mai puteam să respir când o şopârlă se strecură prin faţa mea privindu-mă drept în ochi pentru ca în următoarea secundă să şi dispară. Nu m-am putut abţine şi am scos un ţipăt scurt. Atunci în locul târâtoarei a apărut o fustă înflorată şi zece degete ce mângâiau pământul. M-am ridicat de sub tufă, împiedicându-mă în sârmele de susţinere. Ea începu să râdă cu gura păna la urechi de apariţia şi de stângăcia mea. M-a întrebat ce căutam singur-cuc în vie. I-am răspuns că adormisem în timp ce meditam. Atunci privirea i-a coborât spre penisul meu erect şi porni o altă avalanşă de râs. M-am ruşinat şi mi-am înfipt mâinile în buzunare apucându-l pe năzdrăvan prin pantaloni.
-Ai meditat la fete? m-a întrebat holbându-se de-a dreptul spre şliţ.
-A....a...Nu.am răspuns fâstâcit.
-Ehh.Baieţii de vârsta ta, toţi aveţi vise.
-Nu eu...eu nu am..a...nu.
-Da da, sigur, oricum stai calm nu e ceva ce nu am mai văzut. Eu sunt Mariana.Sunt aici în vacanţă la bunici.
-Mircea.Îi răspund cu respiraţia tăiată.
-Pe fostul meu prieten îl chema Mircea.
-Bine.
-Poate par directă dar să ştii că am observat umflătura şi sunt curioasă.
-Cum?
-Vreau să-l văd....ţi-o arăt şi eu.
-A...Nu ştiu..
-Hai că nu e mare scofală.
Cu mişcări nesigure mi-am desfăcut nasturele ce-mi ţinea pantalonii şi mi-am scos penisul din întuneric. La rândul ei şi-a dat fusta jos lăsând-o să-i cadă până la pământ. Nu purta chiloţi şi avea o păsărică rasă şi curată. Eram hipnotizat de crăpătură. Pentru câteva secunde ne-am holbat unul la celălalt fără a scoate un cuvănt. Timpul se oprise, mierlele amuţiseră. Mi-am dat seama atunci de ce am vrut să devin ginecolog. Am vrut să cunosc mult mai bine hăul din care ne tragem, neantul în care ne formăm şi în care devenim bucăţi de carne uniforme. S-a aşezat în genunchi pe pământul negru şi şi-a apropiat buzele mari de ciuperca din vârful organului. Cu mişcări abile a reuşit să facă să dispară întreg penisul în cavitatea-i bucală. Apoi a început o serie de mişcări du-te vino în lumina apusului. Eram extaziat. Nu-mi mai simţeam membrele,inima îmi bătea să-mi sară din piept, părul ei îmi atingea testiculele, mâna dreaptă mi-am sprijinit-o de stâlpul din beton ca nu cumva plăcerea să-mi taie picioarele. Nu ar trebui să existe om pe această planetă să nu simtă ce am simţit în acele clipe. Natura îşi oprise forfota pentru a asista la Marea Iniţiere. În acele momente mi-am părăsit condiţia de neofit, relizând acest aspect zâmbeam spre mediul martor a acestui eveniment înălţător. Limba ei roz trecea de-a lungul penisului spre vârf, sorbindu-mi apoi prezentul în ea. Şi-a aruncat bluza pe o tufă încărcată, dezvelindu-şi sânii mari şi sfârcurile excitate, aplecându-se îmi luă mădularul şi şi-l înfipse adânc în vagin. Pentru o clipă am rămas nemişcat privind spre dealurile îmbelşugate dar dezmeticindu-mă m-am împins spre ea. Plăcerea şi durerea se contopeau într-un întreg absolut. Ea era, eu eram, noi eram un singur corp sub acel cer senin de vară. Dinspre sat răzbăteau strigătele văcarilor care probabil veneau cu vacile de la păscut.
Deodată am simţit cum un fior mi se urcă pe şira spinării şi atunci departe, spre Basarabia focurile s-au aprins şi-am văzut fericirea oamenilor dansând in jurul flăcărilor, am văzut ţări câştigând războaie, copiii primind cadouri de Crăciun, un astru bucurându-se de eliberarea mea. Eram viu, trăiam în adâcurile ei la fel cum un pui de porumbel invaţă să-şi ia zborul pentru prima dată.S-a întors şi m-a sărutat strângându-mă puternic in braţe, apăsându-şi sânii pe pieptul meu aproape strivindu-mi existenţa. Ne-am intins amândoi sub tufă cu faţa in sus. Mi-a oferit o ţigară şi deşi nu fumam am acceptat. Mi-am aprins-o , am tras un fum, am gustat o boabă verde dintr-un ciorchine de cesla şi m-am lăsat in braţele ei.
După liceu mi-am continuat studiile la Cluj, cu scopul de a inţelege abisul din care ieşeam rând pe rând. In ultimul an la medicină am fost invitat la o petrecere de către studenţii de la veterinară. Iosif, unul dintre prietenii devotaţi din acea perioadă cunoştea nişte tipe ce terminaseră economia de câţiva ani. Erau nişte tipe la vreo 30 de ani , contabile majoritatea, ce-şi făceau veacul prin cluburile studenţilor. Câştigau destul de bine la firmele la care erau angajate dar pe cât de serioase erau la muncă pe atât de libertine in noapte.
-Mircea? Mircea Heliad?
Nedumerit mă uit spre tipa care-mi rostise numele.
-Da. Eu mi-s Mircea! Cu cine am plăcerea? Mă lasă memoria!
-Mariana Ciupe! NU mă mai ştii? Au trecut anii şi tu, şi tu eşti....
-Da sunt. Sunt...aici, şi tu!?
-Păi hai să rememorăm nişte amintiri de pe acele dealuri mirifice.
-Intra-devăr mirifice! Il cunoşti pe Iosif? Hai să bem ceva. Am şi ceva la mine care poate să ne traspună in acele timpuri!
-Substanţe? Hmmm... mai vedem, dar de băut? Da cu cea mai mare plăcere, un vin ar merge.
Lama cuţitului reflecta lumina neonului din bucătăria lui Iosif. Mariana imi zâmbea frecându-şi corpul de mine.Şi eu ii zâmbeam şi cuţitul zâmbea. Eu eram beat, ea la fel, dar dacă mă gâdesc mai bine, nimeni nu era treaz in acel apartament. Mă intrebam ce se ascunde acolo in intuneric, in timp ce degetul mijlociu de la mâna dreaptă işi făcea loc in carnea ei. Imi şoptea la ureche să o fut pe acea masă din lemn masiv şi că de multe ori când şi-o trăgea cu alţii işi imagina că e cu mine între rândurile de vie. Am avut multe experienţe de atunci dar şi eu simţeam aceeaşi euforie introducându-i penisul erect in vaginul umed. Lama de inox mă atrăgea intr-un mod neobişnuit, simţeam nevoia să apuc cuţitul şi să crestez in ea la fel cum făcusem cu pomii din grădina bunicii. M-am oprit. Mi-am tras pantalonii şi i-am propus să mergem la mine să dăm frâu imaginaţiei. A fost de accord din prima.
NU aveam de unde să ştiu ce se cocea in mintea-mi bolnavă aşa că l-am salutat pe Iosif şi am plecat de la orgia pe cale să inceapă fără a mă sinchisi de rugăminţile şi promisiunile prietenului meu că va fi cea mai tare petrecere la care voi fi participat. Tocmai imi cumpărasem un Volkswagen Passat ultimul model cu care impresionam multe gagici şi astfel futaiurile din acea perioadă erau mult mai uşor de obţinut. Mariana nu era nicicum uimită, singurul ei interes eram eu. Am pornit cu viteză fără a ţine cont de semnele de circulaţie.Eram zmeu, umileam omenirea cu caii putere.
In timp ce conduceam buzele ei cărnoase s-au apropiat de penisul mei şi l-au supt până mi-am dat drumu’ in timp ce goneam pe străzile pustii ale Clujului.
Am zâmbit după ce s-a şters la gura cu şerveţelul din torpedoul meu ultra-modern.
Ajuns acasă ne-am tras-o de câteva ori fără prezervativ pentru a recreea atmosfera de odinioară. Ea a adormit, eu am mers in bucătărie am luat cuţitul de carne, m-am intors in dormitor şi cu o lovitură precisă l-am infipt adânc in inima Marianei.
Cu o mână sigură am aplicat câteva incizii in jurul vaginului astfel incât am reuşit să decupez forma şi să-l extrag în întreaga splendoare din corpul inert.
Cu penisul încă erect mi-am infipt acea halcă de carne şi-am inceput a-l mişca in sus şi-n jos până am ejaculat.
Dimineaţă.
Ferestrele erau larg deschise.Câteva muşte planau in jurul patului. Mă durea capul de nu ştiam cine sunt şi unde eram. Lângă mine dormea o domnişoară.Aveam sânge uscat pe mâini şi lângă mine un cuţit înroşit. Privind spre penis am observat un vagin infipt încât se vedea ciuperca în partea de sus. Am vomitat instant după care am început să plâng ca atunci când eram pedepsit de forţa primordială. Mi-am făcut avânt şi am sărit prin una dintre ferestre.
Acum scriu pe această foaie. Cred că sunt sunt în spital sau la un interviu, poate a fost doar un coşmar.
Am destule calităţi pentru a mă accepta în compania dumneavoastră. Mai am o lună şi-mi voi termina studiile. Sunt ginecolog şi ştiu de unde venim.... dar încotro ?
-Mircea Heliad?
-Da?
-Aţi fost respins, aici nu e loc pentru dumneavoastră. Dar....puteţi încerca la subsol acolo sigur vă vor primi!
Monday, February 1, 2010
Melchisedec, Radovan şi o pisică (II)
Când îşi deschise ochii în loc de sărutul mult aşteptat îl zări pe Matei îndepărtându-se. Dezamăgită Irina se hotărâ să-şi umple golul interior într-un club din centrul vechi. O sună pe Isabela, o bună prietenă din liceu, experimentată în eşecuri şi în beţii. Viaţa Isabelei luă o întorsătură de 180 de grade de când terminase liceul. De facultate s-a lăsat în primul an, de dragoste s-a apucat din primul an dar tot atunci a fost şi lăsată, şi băutura i-a devenit prietenă de nedespărţit tot în aceeaşi perioadă. Şi atunci când ai chef de băut cel mai bine, îţi suni prietenii despre care ştii că se descurcă nu bine,ci foarte bine la acest capitol. Asta a făut şi Irina în acea noapte, care a marcat despărţirea de Matei, cu care a avut o relaţie de apoape 2 ani.
Cele două s-au întâlnit nu cu mult timp după despărţire, astfel că lacrimile de pe obrajii Irinei încă nu se uscaseră. Vazând-o în ce hal de disperare se afla prietena sa, Isabela hotărâ să o ducă la o petrecere privată la Armenească. Un bun prieten dădea o petrecere unde toată lumea venea costumată în fel şi fel de personaje de film, de carte, orice. Au luat troleul 66 şi după un sfert de oră erau la casa cu pricina. Pe drum s-au întâlnit cu diferite cunoştinţe, care mergeau la aceeaşi petrecere. Au împrumutat fiecare câte o mască, asemănătoare cu cea a lui Zorro şi şi-au aruncat trupurile în mulţimea aburindă. Şi-au făcut loc cu greu până la masa cu băutură, însă o data ajunse nu au mai părăsit perimetrul.Se îndepărtau doar dacă era necesară o vizită la toaletă pentru eliminarea substaţelor adunate. La un moment dat, doi tipi se aşezară în apropierea fetelor destul de ameţite. Muzica era pe măsura aşteptărilor, reuşind să înfierbânte spiritele. Băutura refuza să mai intre în gura celor două, dar acum oricum era prea târziu. Se îmbătaseră destul de tare. Se poate spune că erau lemn, muci, ceapă, behăeau de bete ce erau, aşa că cei doi indivizi au putut profita la maxim de dorinţele scăpate din frâu a celor două prietene...
Când îşi deschise ochii în loc de sărutul mult aşteptat zări un rahat plutind în apa veceului în care stătea cu capul. Ameţită şi singură ieşi speriată din toaletă, doar să observe că petrecerea era în toi. Trecusera doar două ore de când se apucase de băut. Ceru o pastilă de cap unor tipi ce păreau de-a locului. NU după mult timp aceeaşi stare de beţie avansată o cuprinsese. Petrecerea se dezlănţui. Deodată simţi că nu mai are stare şi o energie inexplicabilă îi invadă corpul. Porni într-un dans diavolesc, apoi pe Tainded Love în varianta lui Manson, făcu reeditarea videoclipului. O altă tipă sări alături de ea şi începură a se săruta. Un sărut mult mai pasional decât ce îi oferise Matei în doi ani. Apoi făcură schimb de costumaţii. Astfel mascată părăsi petrecerea, îl sună pe Matei, îl lansă două înjurături puternice şi apoi îşi aruncă telefonul într-o fântână arteziană.
În faţă la A, remarcă cu coada ochiul în curtea bisericii de lângă club doi tipi ce trăgeau dintr-o sticlă de Adria.
-Băhh ce faceţi? Aveţi o ţigară?
Cei doi se priviră reciproc apoi o fixară în câmpul lor vizual. Le-a luat ceva timp să proceseze întrebarea, şi apoi să ofere un răspuns coerent.
-Daaaa Vartaaaa!au strigat cei doi în cor.
-bine....păi îmi daţi şi mie una.Eu...eu le-am pierdut.
-păi intră în curte!
Fata se strecură pe portiţa din tablă vopsită în verde, destul de uşor pentru starea în care se afla. Îşi aprinse ţigara primită, trase un fum adânc şi lăsă fumul să-i iasă pe nări. Cei doi o priveau fără a se mişca, doar din când în când tragând şi ei un fum din ţigările lor.
-E şi Raluca cu voi?le aruncă întrebarea de parcă s-ar cunoaşte de ani.
Cei doi se priviră, apoi Radovan scoase din buzunarul de la piept o poza cu Raluca.
-Ea e?o întrebă fără să clipească.
-Da...ea e.Spuse fata fara rezerve.
-Dar înainte de a trece mai departe nu vrei să bem nişte Adria?se băgă Melchisedec în discuţie.
-E vodka cu Cappy!preciză Radovan ridicând o sprânceană spre Irina.
Fata acceptă entuziasmată că mai poate umple golul cu fel de fel de băuturi şi fel de fel de oameni. Doar că în scurt timp cei doi deveniseră foarte incoerenţi. Cu toate astea au coborât în club tustrei, unde a început să curgă berea la trei lei din toate părţile, şi să curgă, şi să curgă...
-Salut! Dante!se prezentă prietenul celor doi Irinei.
-Danteeeee!Ce nume interesanttttt....Esti italian!?întrebă Irina dansând nebuneşte în jurul său.
-Nuuuu!strigă Dante să se facă auzit.Dar Raluca debia a ajuns din Italia.Vrei sa urcăm până în curtea bisericii să mai stăm de vorbă?
-Daaaaaaaa!!!
Şi duşi au fost pentru jumătate de oră sau aşa ceva. Între timp Radovan îşi căuta de lucru pe scena clubului. Melchisedec se tot învârtea fără un scop anume dintr-un colţ în altul al barului. La întoarcere Dante îl găsi pe Radovan făcând mişto de o grasă cheală. După ce îl cinsti cu o gură de vodkă dintr-un pahar mare, plecă în căutarea lui Melchisedec. Acesta vrăjea într-un colţ întunecat cu o tipă ce părea a fi foarte punk. Tinerească în atitudine şi comportament. Îl luă şi împreună au asistat la o imagine grotească. Dar e bine că nu şi-au adus aminte a doua zi. La cinci localul s-a închis, însă Radovan, Melchisedec, Irina, punkeriţa au mers împreună acasă la grasă. Aceasta locuia undeva sub ambasada Thailandei, cu câţiva necunoscuţi într-o camera nu mai mare decât o cameră de cămin de două persoane din Regie. Ajunşi la destinaţie, i-au făcut o baie Ralucăi după care au început a povesti. Radovan privind-o pe Irina îşi dădea seama că e din ce în ce mai frumoasă dar cu toate astea se comporta ciudat. Se mişca foarte rapid,în acelaşi timp era graţioasă în orice gest, şi la un moment dat chiar a scos un zgomot ciudat. Spre dimineaţă toţi erau foarte praf. Spre dimineaţă şi-au dat seama că Irina era îmbracată în pisică. Spre dimineaţă Radovan s-a sărutat cu o pisică. Spre dimineaţă nimeni nu o mai vedea pe Irina ca pe un om. Spre dimineaţă....Irina....mieuna ca o pisică....
Cele două s-au întâlnit nu cu mult timp după despărţire, astfel că lacrimile de pe obrajii Irinei încă nu se uscaseră. Vazând-o în ce hal de disperare se afla prietena sa, Isabela hotărâ să o ducă la o petrecere privată la Armenească. Un bun prieten dădea o petrecere unde toată lumea venea costumată în fel şi fel de personaje de film, de carte, orice. Au luat troleul 66 şi după un sfert de oră erau la casa cu pricina. Pe drum s-au întâlnit cu diferite cunoştinţe, care mergeau la aceeaşi petrecere. Au împrumutat fiecare câte o mască, asemănătoare cu cea a lui Zorro şi şi-au aruncat trupurile în mulţimea aburindă. Şi-au făcut loc cu greu până la masa cu băutură, însă o data ajunse nu au mai părăsit perimetrul.Se îndepărtau doar dacă era necesară o vizită la toaletă pentru eliminarea substaţelor adunate. La un moment dat, doi tipi se aşezară în apropierea fetelor destul de ameţite. Muzica era pe măsura aşteptărilor, reuşind să înfierbânte spiritele. Băutura refuza să mai intre în gura celor două, dar acum oricum era prea târziu. Se îmbătaseră destul de tare. Se poate spune că erau lemn, muci, ceapă, behăeau de bete ce erau, aşa că cei doi indivizi au putut profita la maxim de dorinţele scăpate din frâu a celor două prietene...
Când îşi deschise ochii în loc de sărutul mult aşteptat zări un rahat plutind în apa veceului în care stătea cu capul. Ameţită şi singură ieşi speriată din toaletă, doar să observe că petrecerea era în toi. Trecusera doar două ore de când se apucase de băut. Ceru o pastilă de cap unor tipi ce păreau de-a locului. NU după mult timp aceeaşi stare de beţie avansată o cuprinsese. Petrecerea se dezlănţui. Deodată simţi că nu mai are stare şi o energie inexplicabilă îi invadă corpul. Porni într-un dans diavolesc, apoi pe Tainded Love în varianta lui Manson, făcu reeditarea videoclipului. O altă tipă sări alături de ea şi începură a se săruta. Un sărut mult mai pasional decât ce îi oferise Matei în doi ani. Apoi făcură schimb de costumaţii. Astfel mascată părăsi petrecerea, îl sună pe Matei, îl lansă două înjurături puternice şi apoi îşi aruncă telefonul într-o fântână arteziană.
În faţă la A, remarcă cu coada ochiul în curtea bisericii de lângă club doi tipi ce trăgeau dintr-o sticlă de Adria.
-Băhh ce faceţi? Aveţi o ţigară?
Cei doi se priviră reciproc apoi o fixară în câmpul lor vizual. Le-a luat ceva timp să proceseze întrebarea, şi apoi să ofere un răspuns coerent.
-Daaaa Vartaaaa!au strigat cei doi în cor.
-bine....păi îmi daţi şi mie una.Eu...eu le-am pierdut.
-păi intră în curte!
Fata se strecură pe portiţa din tablă vopsită în verde, destul de uşor pentru starea în care se afla. Îşi aprinse ţigara primită, trase un fum adânc şi lăsă fumul să-i iasă pe nări. Cei doi o priveau fără a se mişca, doar din când în când tragând şi ei un fum din ţigările lor.
-E şi Raluca cu voi?le aruncă întrebarea de parcă s-ar cunoaşte de ani.
Cei doi se priviră, apoi Radovan scoase din buzunarul de la piept o poza cu Raluca.
-Ea e?o întrebă fără să clipească.
-Da...ea e.Spuse fata fara rezerve.
-Dar înainte de a trece mai departe nu vrei să bem nişte Adria?se băgă Melchisedec în discuţie.
-E vodka cu Cappy!preciză Radovan ridicând o sprânceană spre Irina.
Fata acceptă entuziasmată că mai poate umple golul cu fel de fel de băuturi şi fel de fel de oameni. Doar că în scurt timp cei doi deveniseră foarte incoerenţi. Cu toate astea au coborât în club tustrei, unde a început să curgă berea la trei lei din toate părţile, şi să curgă, şi să curgă...
-Salut! Dante!se prezentă prietenul celor doi Irinei.
-Danteeeee!Ce nume interesanttttt....Esti italian!?întrebă Irina dansând nebuneşte în jurul său.
-Nuuuu!strigă Dante să se facă auzit.Dar Raluca debia a ajuns din Italia.Vrei sa urcăm până în curtea bisericii să mai stăm de vorbă?
-Daaaaaaaa!!!
Şi duşi au fost pentru jumătate de oră sau aşa ceva. Între timp Radovan îşi căuta de lucru pe scena clubului. Melchisedec se tot învârtea fără un scop anume dintr-un colţ în altul al barului. La întoarcere Dante îl găsi pe Radovan făcând mişto de o grasă cheală. După ce îl cinsti cu o gură de vodkă dintr-un pahar mare, plecă în căutarea lui Melchisedec. Acesta vrăjea într-un colţ întunecat cu o tipă ce părea a fi foarte punk. Tinerească în atitudine şi comportament. Îl luă şi împreună au asistat la o imagine grotească. Dar e bine că nu şi-au adus aminte a doua zi. La cinci localul s-a închis, însă Radovan, Melchisedec, Irina, punkeriţa au mers împreună acasă la grasă. Aceasta locuia undeva sub ambasada Thailandei, cu câţiva necunoscuţi într-o camera nu mai mare decât o cameră de cămin de două persoane din Regie. Ajunşi la destinaţie, i-au făcut o baie Ralucăi după care au început a povesti. Radovan privind-o pe Irina îşi dădea seama că e din ce în ce mai frumoasă dar cu toate astea se comporta ciudat. Se mişca foarte rapid,în acelaşi timp era graţioasă în orice gest, şi la un moment dat chiar a scos un zgomot ciudat. Spre dimineaţă toţi erau foarte praf. Spre dimineaţă şi-au dat seama că Irina era îmbracată în pisică. Spre dimineaţă Radovan s-a sărutat cu o pisică. Spre dimineaţă nimeni nu o mai vedea pe Irina ca pe un om. Spre dimineaţă....Irina....mieuna ca o pisică....
Moartea A-ului
Cuvântul se-agită în gura păcătosului
Deformat de mişcarea rigidă a osului.
Acelaşi cuvânt intrat prin urechea nespălată
Se lasă pe procesorul de burete, ca o pată.
Se propagă de la un animal la altul,
Renăscându-se la infinit în buretele de sânge.
De departe se-aude Mama-Cuvânt ce-şi plânge,
Odrasla.Cămaşa albă de noroi s-a murdărit.
Adevărul în codru s-a retras scârbit
Lăsând releele să-i cucerească satul.
Receptorii metamorfozaţi în muşte beţive
Emoţionate;aşezate după gândire, în stive
Îşi traiesc realitatea oferită printr-un tub
Ascultând învăţăturile regelui Beelzebub.
Pe câmpul de luptă, Cuvântul a fost răpus
Prin diferite subterfugii de deciziile unui sus-pus.
Pe patu-I de moarte,format din ciuperci otrăvitoare
Blesteamă prostia muştelor copulatoare.
Şi s-a stins înfăşurat într-un cocon de minciună
Mumificat se va păstra, până un picior va ajunge pe lună
Până când peste ani, va fi descoperit de un marţian.
Şi expusă a sa fosilă într-un muzeu aerian.
Deformat de mişcarea rigidă a osului.
Acelaşi cuvânt intrat prin urechea nespălată
Se lasă pe procesorul de burete, ca o pată.
Se propagă de la un animal la altul,
Renăscându-se la infinit în buretele de sânge.
De departe se-aude Mama-Cuvânt ce-şi plânge,
Odrasla.Cămaşa albă de noroi s-a murdărit.
Adevărul în codru s-a retras scârbit
Lăsând releele să-i cucerească satul.
Receptorii metamorfozaţi în muşte beţive
Emoţionate;aşezate după gândire, în stive
Îşi traiesc realitatea oferită printr-un tub
Ascultând învăţăturile regelui Beelzebub.
Pe câmpul de luptă, Cuvântul a fost răpus
Prin diferite subterfugii de deciziile unui sus-pus.
Pe patu-I de moarte,format din ciuperci otrăvitoare
Blesteamă prostia muştelor copulatoare.
Şi s-a stins înfăşurat într-un cocon de minciună
Mumificat se va păstra, până un picior va ajunge pe lună
Până când peste ani, va fi descoperit de un marţian.
Şi expusă a sa fosilă într-un muzeu aerian.
Friday, January 15, 2010
Melchisedec, Radovan şi o pisică (I)
În acea dimineaţă s-a trezit la demisolul ambasadei Thailandei ţinând strâns la piept o pisică. Capul îi era greu aşa încât îi luă ceva timp să se dezmeticească şi să analizeze situaţia. O fantă de lumină încerca să intre prin fereastra minusculă ce dădea în trotuar.S-ar fi trezit mai devreme probabil dacă acei căţiva stropi de lumină ar fi ajuns să despartă strânsa îmbrăţişare a genelor sale. Între el şi fereastră se ridica de sub o pătura kaki, un cur imens ce aparţinea unei tipe imense. Imaginea îl nelinişti, mai ales că tipa avea şliţul desfăcut.În stânga, Melchisedec sforăia.alături de o altă tipă. După înfăţişare părea foarte punk. Pe o altă saltea patru indivizi împărţind aceeaşi pătură soioasă, îşi alinau suferinţele provocate de alcoolul consumat în noapte, printr-un somn adânc. În cameră mirosea puternic a şosete murdare, băşini, pişat de pisică, păr nespălat, plete înmuiate în bere, ţîgari stinse într-un borcan cu apă stătută, toate fiind amestecate cu parfumul ieftin folosit de tipa dotată cu acel fund impresionant. Radovan se ridică cu greu şi de îndată ce îşi potrivi privirea spre fereastră, un val de vomă îi inundă cavitatea bucală revărsându-se pe biata pisică. Cu palma dreaptă reuşi să-şi stăvilească debitul până depistă existenţa unei chiuvete, în care îşi deversă reziduurile. În fuga se lovise la picior de o găleată cu apă, care după impact se rostogoli pe cimentul din încăpere. Nimeni însă nu se trezi deşi găleata era din tablă.
Între timp mâinile lui Melchisedec strângeau uşor sânii punkistei. O agăţase în club fără prea mare bătaie de cap. Se dădu din prima, căzând pradă replicilor sale dar şi alcoolului băut în curtea unei biserici.
Când m-am trezit Radovan spăla o pisică în găleata, în care, din câte îmi aduc aminte am spălat-o pe Raluca noaptea trecută. Mi-am dat seama după sticla tăiată de la mijloc şi staniolul ars si găurit. Însă nu reuşeam să introduc în amintirile nocturne momentul în care şi-a făcut apariţia pisica. Întinsă langă mine dormea o tipă care semăna foarte bine cu punkista pe care încercam să o agăţ în club înainte de a mă face praf. Ea era, doar că mi-a luat câteva minute bune să îmi dau cu adevărat seama unde mă aflu. Pe aceeaşi saltea o tipă cheală şi imensă dormea dusă cu mâna între picioare.Avea şliţul desfacut. M-am îngrozit când mi-am dat seama că Radovan a stat toată noaptea în compania ei. Să fi facut oare prietenul meu un sondaj de opinie? Nu l-am întrebat,dar cred că s-a prins, după ce mi-am plimbat privirea de câteva ori când la el, când la şliţul desfăcut. Mi-a spus ca nu crede să fi făcut muncă în teren. În celălalt colţ al camerei patru tipi formau un singur trup învelit într-o cârpă ce aducea cu o pătură.
Bai ce treabă e asta.Cum e posibil să te trezeşti cu o mâţă în braţe după ce ai ieşit la băut într-un club?.Teoretic am băut în club, practic Melchisedec şi-a luat ieri bonurile. Ştiu un magazin non-stop unde se dă vodkă pe bonuri. Perfect ne-am spus aseară, oricum nu aveam bani decât de intrare. Toată noaptea am făcut drumuri magazin-curtea bisericii-club. Vodkă+Adria sau ceva de genu şi ăia am fost. Dar totuşi cum dracu a apărut pisica în peisaj încă nu-mi pot da seama.
Prin mintea celor doi camarazi se rulau print screen-uri din timpul nopţii. Însă lipseau multe informaţii, o ecuaţie cu o singură cunoscută şi restul doar xyz la pătrat. Aşa că fără a face prea mare gălăgie au ieşit în stradă, unde şi-au aprins ţigările Lucky Strike trăgând cu poftă primul fum, la fel cum ţi-ai săruta prietena după ce n-ai mai văzut-o un timp.
-Şi acum? întreabă Radovan cu speranţa de a primi un răspuns concret.
-Şi acum ce? Eu trebuie să ajung la job în treizeci de minute şi am o borală în mine de nu mai pot.
-HA ha ha! Eu am dat-o pe mâţă, jet beton.
-CI WĂIII???
-Da varta. Direct pe cap. Tu mai ştii cum am ajuns aici?
-PLM coaie. Pai am venit cu chelboasa. Şi pufniră amândoi într-un râs nebun.
-Nu îmi aduc aminte decât că ne-am întâlnit cu Dante pe la două şi avea dracu un pahar mare de vodkă din care am băut şi eu. După aia mi-am bătut joc de grasă. Şi spre dimineaţă din câte îmi aduc aminte “we spent quality time” cu Raluca.
-Varta fazaaaa! Deci chiar a fost şi Raluca.Eu nu mai ţin minte, mi-am dat seama când am văzut găleata şi sticla.
-Da so tre’ să mă întâlnesc cu maică-mea la Unirii într-o oră şi put tot a alcool şi ţigări. Da soo am borât pe mâţă. Şi iar se prăpădiră de râs vreo câteva minute. Povestindu-şi cele întâmplate de parcă nu ar fi băut împreună, au ajuns pe Magheru unde s-au şi despărţit. Radovan se îndreptă spre Unirii, Melchisedec spre Romană, amândoi încă ameţiţi şi infierbântaţi de gradele din sânge. Totuşi o piesă lipsea din acest imens şi complicat puzzle. The Cat!
Va urma.
Între timp mâinile lui Melchisedec strângeau uşor sânii punkistei. O agăţase în club fără prea mare bătaie de cap. Se dădu din prima, căzând pradă replicilor sale dar şi alcoolului băut în curtea unei biserici.
Când m-am trezit Radovan spăla o pisică în găleata, în care, din câte îmi aduc aminte am spălat-o pe Raluca noaptea trecută. Mi-am dat seama după sticla tăiată de la mijloc şi staniolul ars si găurit. Însă nu reuşeam să introduc în amintirile nocturne momentul în care şi-a făcut apariţia pisica. Întinsă langă mine dormea o tipă care semăna foarte bine cu punkista pe care încercam să o agăţ în club înainte de a mă face praf. Ea era, doar că mi-a luat câteva minute bune să îmi dau cu adevărat seama unde mă aflu. Pe aceeaşi saltea o tipă cheală şi imensă dormea dusă cu mâna între picioare.Avea şliţul desfacut. M-am îngrozit când mi-am dat seama că Radovan a stat toată noaptea în compania ei. Să fi facut oare prietenul meu un sondaj de opinie? Nu l-am întrebat,dar cred că s-a prins, după ce mi-am plimbat privirea de câteva ori când la el, când la şliţul desfăcut. Mi-a spus ca nu crede să fi făcut muncă în teren. În celălalt colţ al camerei patru tipi formau un singur trup învelit într-o cârpă ce aducea cu o pătură.
Bai ce treabă e asta.Cum e posibil să te trezeşti cu o mâţă în braţe după ce ai ieşit la băut într-un club?.Teoretic am băut în club, practic Melchisedec şi-a luat ieri bonurile. Ştiu un magazin non-stop unde se dă vodkă pe bonuri. Perfect ne-am spus aseară, oricum nu aveam bani decât de intrare. Toată noaptea am făcut drumuri magazin-curtea bisericii-club. Vodkă+Adria sau ceva de genu şi ăia am fost. Dar totuşi cum dracu a apărut pisica în peisaj încă nu-mi pot da seama.
Prin mintea celor doi camarazi se rulau print screen-uri din timpul nopţii. Însă lipseau multe informaţii, o ecuaţie cu o singură cunoscută şi restul doar xyz la pătrat. Aşa că fără a face prea mare gălăgie au ieşit în stradă, unde şi-au aprins ţigările Lucky Strike trăgând cu poftă primul fum, la fel cum ţi-ai săruta prietena după ce n-ai mai văzut-o un timp.
-Şi acum? întreabă Radovan cu speranţa de a primi un răspuns concret.
-Şi acum ce? Eu trebuie să ajung la job în treizeci de minute şi am o borală în mine de nu mai pot.
-HA ha ha! Eu am dat-o pe mâţă, jet beton.
-CI WĂIII???
-Da varta. Direct pe cap. Tu mai ştii cum am ajuns aici?
-PLM coaie. Pai am venit cu chelboasa. Şi pufniră amândoi într-un râs nebun.
-Nu îmi aduc aminte decât că ne-am întâlnit cu Dante pe la două şi avea dracu un pahar mare de vodkă din care am băut şi eu. După aia mi-am bătut joc de grasă. Şi spre dimineaţă din câte îmi aduc aminte “we spent quality time” cu Raluca.
-Varta fazaaaa! Deci chiar a fost şi Raluca.Eu nu mai ţin minte, mi-am dat seama când am văzut găleata şi sticla.
-Da so tre’ să mă întâlnesc cu maică-mea la Unirii într-o oră şi put tot a alcool şi ţigări. Da soo am borât pe mâţă. Şi iar se prăpădiră de râs vreo câteva minute. Povestindu-şi cele întâmplate de parcă nu ar fi băut împreună, au ajuns pe Magheru unde s-au şi despărţit. Radovan se îndreptă spre Unirii, Melchisedec spre Romană, amândoi încă ameţiţi şi infierbântaţi de gradele din sânge. Totuşi o piesă lipsea din acest imens şi complicat puzzle. The Cat!
Va urma.
pacat
Ma trezesc speriat…Ma uit la ceas 4:30 a.m. Se pare ca am adormit devreme.Undeva pe la 20 s-au tras obloanele la pravalie si s-a dat stingerea in local. Cum in care local? In localul din mine. IN cat suntem astazi? In 15, in nimic in singuratatea cuvintelor aruncate pe acest blog. Ce adolescentin suna...tineresc as putea spune.
In tacerea noptii m-am trezit In bezna neputintei Un gust amar de bautura Placerea mi-a rapit.
Cu durere crunta situata in intregul corp rememorez intamplarile de aseara. NU au fost placute. Sunt multe de comentat pe seama zilei de 14 ianuarie dar am sa ma opresc. UN cal de as avea pe campuri as porni. Un gand sanatos imi trebuie Ceva ce nimeni n-are, eu am. Dar simt cum din cauza substantelor chimice din jur ma prapadesc. Ma scurg din situatii, si ma dizolv in lume ca mierea intr-un ceai. 695 ar putea fi un tren. Sa spunem ca e un tren,un rapid. Cand am piedut eu acest tren? Aseara probabil.
Pacat.
In tacerea noptii m-am trezit In bezna neputintei Un gust amar de bautura Placerea mi-a rapit.
Cu durere crunta situata in intregul corp rememorez intamplarile de aseara. NU au fost placute. Sunt multe de comentat pe seama zilei de 14 ianuarie dar am sa ma opresc. UN cal de as avea pe campuri as porni. Un gand sanatos imi trebuie Ceva ce nimeni n-are, eu am. Dar simt cum din cauza substantelor chimice din jur ma prapadesc. Ma scurg din situatii, si ma dizolv in lume ca mierea intr-un ceai. 695 ar putea fi un tren. Sa spunem ca e un tren,un rapid. Cand am piedut eu acest tren? Aseara probabil.
Pacat.
Subscribe to:
Posts (Atom)