stripped

pâinea de sâmbătă o rup cu greutate
şi-mi sângerează stomacul
când vede atâta nedreptate.
în loc de supă şi chiftele
rămân mâncând fără măsele
un gând.
prin cămara pustie se-ascunde speranţa
unui borcan cu zacuscă de anul trecut.
deschid dulapul cu eleganţă,
observ că şi sarea mi-a dispărut
în mare?
şi foamea invocă trecutul
prosperitatea a fugit cu barca în larg
alţii ştiu mai bine cu suptul.
navighează cu steagul alb pe catarg
piraţii.
bucuria e mare când eşti invers proporţional cu sărăcia
ce se adânceşte în sufletul lor.
mult dorită, e uitată omenia.
calc strâmb şi pierd demnitatea în izvor
tot ce vreau e să zbor
pe pământ.