Sărbătoarea şobolanilor coloraţi (Nufărul efemer)

În cuvinte, destinaţia mi-a scăpat

Dacă nu sar peste adevăr

Există şanse să nu mai fiu un evadat

În minciuni m-am rupt în bucăţi

Pierd, lupta care nu s-a dat.

Am rămas în urmă

Ceva râde în stânga mea

Rolul l-am jucat sub instinctul de turmă

Pierdut, pe câmp, negura mea.

În valuri, substanţele mă îneacă,

Înot spre maluri pustii

Acolo unde ard în puncte făclii

Acolo mă voi trece în erată.

Purificat prin decăderea violentă

Imaginea zilei de mâine se arată.

Prin pâclă umblu fără ochelari de soare

Orbit îmi lovesc corpul de semeni

Otrava îmi curge din ochii de sare.

Ajutor! Nu mă aude nimeni?

Strivit, sub sticlele pline mă ascund.

Caut prin bezna din beciuri gândul rotund.

Mă sperii de monstrul născut şi nu făcut

De suflet mă prinde, podeaua în gură o simt

Cu greu mă ridic din balta în care am zăcut.

Aer, aer, apă, aer, apă

Cadavrul iubirii putrezeşte în piaţa cea mare

Din biserici se aude chemarea

Întins pe spate, visez la mâine

Cuprins de gânduri curate, creştine.