Melchisedec, Radovan şi o pisică (II)

Când îşi deschise ochii în loc de sărutul mult aşteptat îl zări pe Matei îndepărtându-se. Dezamăgită Irina se hotărâ să-şi umple golul interior într-un club din centrul vechi. O sună pe Isabela, o bună prietenă din liceu, experimentată în eşecuri şi în beţii. Viaţa Isabelei luă o întorsătură de 180 de grade de când terminase liceul. De facultate s-a lăsat în primul an, de dragoste s-a apucat din primul an dar tot atunci a fost şi lăsată, şi băutura i-a devenit prietenă de nedespărţit tot în aceeaşi perioadă. Şi atunci când ai chef de băut cel mai bine, îţi suni prietenii despre care ştii că se descurcă nu bine,ci foarte bine la acest capitol. Asta a făut şi Irina în acea noapte, care a marcat despărţirea de Matei, cu care a avut o relaţie de apoape 2 ani.
Cele două s-au întâlnit nu cu mult timp după despărţire, astfel că lacrimile de pe obrajii Irinei încă nu se uscaseră. Vazând-o în ce hal de disperare se afla prietena sa, Isabela hotărâ să o ducă la o petrecere privată la Armenească. Un bun prieten dădea o petrecere unde toată lumea venea costumată în fel şi fel de personaje de film, de carte, orice. Au luat troleul 66 şi după un sfert de oră erau la casa cu pricina. Pe drum s-au întâlnit cu diferite cunoştinţe, care mergeau la aceeaşi petrecere. Au împrumutat fiecare câte o mască, asemănătoare cu cea a lui Zorro şi şi-au aruncat trupurile în mulţimea aburindă. Şi-au făcut loc cu greu până la masa cu băutură, însă o data ajunse nu au mai părăsit perimetrul.Se îndepărtau doar dacă era necesară o vizită la toaletă pentru eliminarea substaţelor adunate. La un moment dat, doi tipi se aşezară în apropierea fetelor destul de ameţite. Muzica era pe măsura aşteptărilor, reuşind să înfierbânte spiritele. Băutura refuza să mai intre în gura celor două, dar acum oricum era prea târziu. Se îmbătaseră destul de tare. Se poate spune că erau lemn, muci, ceapă, behăeau de bete ce erau, aşa că cei doi indivizi au putut profita la maxim de dorinţele scăpate din frâu a celor două prietene...
Când îşi deschise ochii în loc de sărutul mult aşteptat zări un rahat plutind în apa veceului în care stătea cu capul. Ameţită şi singură ieşi speriată din toaletă, doar să observe că petrecerea era în toi. Trecusera doar două ore de când se apucase de băut. Ceru o pastilă de cap unor tipi ce păreau de-a locului. NU după mult timp aceeaşi stare de beţie avansată o cuprinsese. Petrecerea se dezlănţui. Deodată simţi că nu mai are stare şi o energie inexplicabilă îi invadă corpul. Porni într-un dans diavolesc, apoi pe Tainded Love în varianta lui Manson, făcu reeditarea videoclipului. O altă tipă sări alături de ea şi începură a se săruta. Un sărut mult mai pasional decât ce îi oferise Matei în doi ani. Apoi făcură schimb de costumaţii. Astfel mascată părăsi petrecerea, îl sună pe Matei, îl lansă două înjurături puternice şi apoi îşi aruncă telefonul într-o fântână arteziană.

În faţă la A, remarcă cu coada ochiul în curtea bisericii de lângă club doi tipi ce trăgeau dintr-o sticlă de Adria.
-Băhh ce faceţi? Aveţi o ţigară?
Cei doi se priviră reciproc apoi o fixară în câmpul lor vizual. Le-a luat ceva timp să proceseze întrebarea, şi apoi să ofere un răspuns coerent.
-Daaaa Vartaaaa!au strigat cei doi în cor.
-bine....păi îmi daţi şi mie una.Eu...eu le-am pierdut.
-păi intră în curte!
Fata se strecură pe portiţa din tablă vopsită în verde, destul de uşor pentru starea în care se afla. Îşi aprinse ţigara primită, trase un fum adânc şi lăsă fumul să-i iasă pe nări. Cei doi o priveau fără a se mişca, doar din când în când tragând şi ei un fum din ţigările lor.
-E şi Raluca cu voi?le aruncă întrebarea de parcă s-ar cunoaşte de ani.
Cei doi se priviră, apoi Radovan scoase din buzunarul de la piept o poza cu Raluca.
-Ea e?o întrebă fără să clipească.
-Da...ea e.Spuse fata fara rezerve.
-Dar înainte de a trece mai departe nu vrei să bem nişte Adria?se băgă Melchisedec în discuţie.
-E vodka cu Cappy!preciză Radovan ridicând o sprânceană spre Irina.
Fata acceptă entuziasmată că mai poate umple golul cu fel de fel de băuturi şi fel de fel de oameni. Doar că în scurt timp cei doi deveniseră foarte incoerenţi. Cu toate astea au coborât în club tustrei, unde a început să curgă berea la trei lei din toate părţile, şi să curgă, şi să curgă...

-Salut! Dante!se prezentă prietenul celor doi Irinei.
-Danteeeee!Ce nume interesanttttt....Esti italian!?întrebă Irina dansând nebuneşte în jurul său.
-Nuuuu!strigă Dante să se facă auzit.Dar Raluca debia a ajuns din Italia.Vrei sa urcăm până în curtea bisericii să mai stăm de vorbă?
-Daaaaaaaa!!!
Şi duşi au fost pentru jumătate de oră sau aşa ceva. Între timp Radovan îşi căuta de lucru pe scena clubului. Melchisedec se tot învârtea fără un scop anume dintr-un colţ în altul al barului. La întoarcere Dante îl găsi pe Radovan făcând mişto de o grasă cheală. După ce îl cinsti cu o gură de vodkă dintr-un pahar mare, plecă în căutarea lui Melchisedec. Acesta vrăjea într-un colţ întunecat cu o tipă ce părea a fi foarte punk. Tinerească în atitudine şi comportament. Îl luă şi împreună au asistat la o imagine grotească. Dar e bine că nu şi-au adus aminte a doua zi. La cinci localul s-a închis, însă Radovan, Melchisedec, Irina, punkeriţa au mers împreună acasă la grasă. Aceasta locuia undeva sub ambasada Thailandei, cu câţiva necunoscuţi într-o camera nu mai mare decât o cameră de cămin de două persoane din Regie. Ajunşi la destinaţie, i-au făcut o baie Ralucăi după care au început a povesti. Radovan privind-o pe Irina îşi dădea seama că e din ce în ce mai frumoasă dar cu toate astea se comporta ciudat. Se mişca foarte rapid,în acelaşi timp era graţioasă în orice gest, şi la un moment dat chiar a scos un zgomot ciudat. Spre dimineaţă toţi erau foarte praf. Spre dimineaţă şi-au dat seama că Irina era îmbracată în pisică. Spre dimineaţă Radovan s-a sărutat cu o pisică. Spre dimineaţă nimeni nu o mai vedea pe Irina ca pe un om. Spre dimineaţă....Irina....mieuna ca o pisică....

Moartea A-ului

Cuvântul se-agită în gura păcătosului
Deformat de mişcarea rigidă a osului.
Acelaşi cuvânt intrat prin urechea nespălată
Se lasă pe procesorul de burete, ca o pată.

Se propagă de la un animal la altul,
Renăscându-se la infinit în buretele de sânge.
De departe se-aude Mama-Cuvânt ce-şi plânge,
Odrasla.Cămaşa albă de noroi s-a murdărit.
Adevărul în codru s-a retras scârbit
Lăsând releele să-i cucerească satul.

Receptorii metamorfozaţi în muşte beţive
Emoţionate;aşezate după gândire, în stive
Îşi traiesc realitatea oferită printr-un tub
Ascultând învăţăturile regelui Beelzebub.

Pe câmpul de luptă, Cuvântul a fost răpus
Prin diferite subterfugii de deciziile unui sus-pus.
Pe patu-I de moarte,format din ciuperci otrăvitoare
Blesteamă prostia muştelor copulatoare.

Şi s-a stins înfăşurat într-un cocon de minciună
Mumificat se va păstra, până un picior va ajunge pe lună
Până când peste ani, va fi descoperit de un marţian.
Şi expusă a sa fosilă într-un muzeu aerian.

Melchisedec, Radovan şi o pisică (I)

În acea dimineaţă s-a trezit la demisolul ambasadei Thailandei ţinând strâns la piept o pisică. Capul îi era greu aşa încât îi luă ceva timp să se dezmeticească şi să analizeze situaţia. O fantă de lumină încerca să intre prin fereastra minusculă ce dădea în trotuar.S-ar fi trezit mai devreme probabil dacă acei căţiva stropi de lumină ar fi ajuns să despartă strânsa îmbrăţişare a genelor sale. Între el şi fereastră se ridica de sub o pătura kaki, un cur imens ce aparţinea unei tipe imense. Imaginea îl nelinişti, mai ales că tipa avea şliţul desfăcut.În stânga, Melchisedec sforăia.alături de o altă tipă. După înfăţişare părea foarte punk. Pe o altă saltea patru indivizi împărţind aceeaşi pătură soioasă, îşi alinau suferinţele provocate de alcoolul consumat în noapte, printr-un somn adânc. În cameră mirosea puternic a şosete murdare, băşini, pişat de pisică, păr nespălat, plete înmuiate în bere, ţîgari stinse într-un borcan cu apă stătută, toate fiind amestecate cu parfumul ieftin folosit de tipa dotată cu acel fund impresionant. Radovan se ridică cu greu şi de îndată ce îşi potrivi privirea spre fereastră, un val de vomă îi inundă cavitatea bucală revărsându-se pe biata pisică. Cu palma dreaptă reuşi să-şi stăvilească debitul până depistă existenţa unei chiuvete, în care îşi deversă reziduurile. În fuga se lovise la picior de o găleată cu apă, care după impact se rostogoli pe cimentul din încăpere. Nimeni însă nu se trezi deşi găleata era din tablă.
Între timp mâinile lui Melchisedec strângeau uşor sânii punkistei. O agăţase în club fără prea mare bătaie de cap. Se dădu din prima, căzând pradă replicilor sale dar şi alcoolului băut în curtea unei biserici.

Când m-am trezit Radovan spăla o pisică în găleata, în care, din câte îmi aduc aminte am spălat-o pe Raluca noaptea trecută. Mi-am dat seama după sticla tăiată de la mijloc şi staniolul ars si găurit. Însă nu reuşeam să introduc în amintirile nocturne momentul în care şi-a făcut apariţia pisica. Întinsă langă mine dormea o tipă care semăna foarte bine cu punkista pe care încercam să o agăţ în club înainte de a mă face praf. Ea era, doar că mi-a luat câteva minute bune să îmi dau cu adevărat seama unde mă aflu. Pe aceeaşi saltea o tipă cheală şi imensă dormea dusă cu mâna între picioare.Avea şliţul desfacut. M-am îngrozit când mi-am dat seama că Radovan a stat toată noaptea în compania ei. Să fi facut oare prietenul meu un sondaj de opinie? Nu l-am întrebat,dar cred că s-a prins, după ce mi-am plimbat privirea de câteva ori când la el, când la şliţul desfăcut. Mi-a spus ca nu crede să fi făcut muncă în teren. În celălalt colţ al camerei patru tipi formau un singur trup învelit într-o cârpă ce aducea cu o pătură.

Bai ce treabă e asta.Cum e posibil să te trezeşti cu o mâţă în braţe după ce ai ieşit la băut într-un club?.Teoretic am băut în club, practic Melchisedec şi-a luat ieri bonurile. Ştiu un magazin non-stop unde se dă vodkă pe bonuri. Perfect ne-am spus aseară, oricum nu aveam bani decât de intrare. Toată noaptea am făcut drumuri magazin-curtea bisericii-club. Vodkă+Adria sau ceva de genu şi ăia am fost. Dar totuşi cum dracu a apărut pisica în peisaj încă nu-mi pot da seama.


Prin mintea celor doi camarazi se rulau print screen-uri din timpul nopţii. Însă lipseau multe informaţii, o ecuaţie cu o singură cunoscută şi restul doar xyz la pătrat. Aşa că fără a face prea mare gălăgie au ieşit în stradă, unde şi-au aprins ţigările Lucky Strike trăgând cu poftă primul fum, la fel cum ţi-ai săruta prietena după ce n-ai mai văzut-o un timp.

-Şi acum? întreabă Radovan cu speranţa de a primi un răspuns concret.
-Şi acum ce? Eu trebuie să ajung la job în treizeci de minute şi am o borală în mine de nu mai pot.
-HA ha ha! Eu am dat-o pe mâţă, jet beton.
-CI WĂIII???
-Da varta. Direct pe cap. Tu mai ştii cum am ajuns aici?
-PLM coaie. Pai am venit cu chelboasa. Şi pufniră amândoi într-un râs nebun.
-Nu îmi aduc aminte decât că ne-am întâlnit cu Dante pe la două şi avea dracu un pahar mare de vodkă din care am băut şi eu. După aia mi-am bătut joc de grasă. Şi spre dimineaţă din câte îmi aduc aminte “we spent quality time” cu Raluca.
-Varta fazaaaa! Deci chiar a fost şi Raluca.Eu nu mai ţin minte, mi-am dat seama când am văzut găleata şi sticla.
-Da so tre’ să mă întâlnesc cu maică-mea la Unirii într-o oră şi put tot a alcool şi ţigări. Da soo am borât pe mâţă. Şi iar se prăpădiră de râs vreo câteva minute. Povestindu-şi cele întâmplate de parcă nu ar fi băut împreună, au ajuns pe Magheru unde s-au şi despărţit. Radovan se îndreptă spre Unirii, Melchisedec spre Romană, amândoi încă ameţiţi şi infierbântaţi de gradele din sânge. Totuşi o piesă lipsea din acest imens şi complicat puzzle. The Cat!

Va urma.

pacat

Ma trezesc speriat…Ma uit la ceas 4:30 a.m. Se pare ca am adormit devreme.Undeva pe la 20 s-au tras obloanele la pravalie si s-a dat stingerea in local. Cum in care local? In localul din mine. IN cat suntem astazi? In 15, in nimic in singuratatea cuvintelor aruncate pe acest blog. Ce adolescentin suna...tineresc as putea spune.
In tacerea noptii m-am trezit In bezna neputintei Un gust amar de bautura Placerea mi-a rapit.
Cu durere crunta situata in intregul corp rememorez intamplarile de aseara. NU au fost placute. Sunt multe de comentat pe seama zilei de 14 ianuarie dar am sa ma opresc. UN cal de as avea pe campuri as porni. Un gand sanatos imi trebuie Ceva ce nimeni n-are, eu am. Dar simt cum din cauza substantelor chimice din jur ma prapadesc. Ma scurg din situatii, si ma dizolv in lume ca mierea intr-un ceai. 695 ar putea fi un tren. Sa spunem ca e un tren,un rapid. Cand am piedut eu acest tren? Aseara probabil.

Pacat.

Foarte Bine

Pe “Foarte Bine” îl ştiu de ieri
Un domn de-o clasă rară.
În ajutor gata să-ţi sară,
Fără măcar să-i cer.

E mic şi chel dar ce contează?
Cu înţelepciune el veghează.
Un om cu-o viaţă în culori
De îi vorbeşti, te trec fiori.

Acesta este şeful nostru
Nicicând nu-şi părăseşte postul.
Mărire de salar de vrei,
Îl vizitezi la ora trei.

Lucrez cu spor o luna, două
Ba chiar mai mult de ora nouă.
Sunt un fruntaş în tot ce fac
Ascult de şef şi nu zic mac.

Şi iată vine ziua-n care...
Mă duc pe sus să cer schimbare.
El mă primeşte bucuros
Privind la mine dubios.

„Ce!? Nu-ţi mai convine?
Te cresc, te-nvăţ, nu ţi-e ruşine?
Tu vrei prea mult... pentru, cât faci
Hai ! ia un ban şi taci.”

Un ban? Sunt obosit nu pot!
Ori mi-l măriţi, ori plec de tot!

L-am cunoscut pe „Foarte Bine”
În fermă, puterea o deţine.
Pentru profit işi pierde capul.
Te pui cu el ai dat de dracu’.

El iţi doreşte numai bine
Atâta timp, cât nu ceri prime.
Dar dacă palma te mănâncă
Eşti ca un val lovit de stâncă.

De dă greş în ce gândeşte
Se scoate , cât ai zice peşte.
Reproşează-i că e bou,
Şi iţi auzi al tău ecou.

Când greşeala nu şi-o vede
Printre gânduri el se pierde..
Cand dreptatea nu-i zâmbeşte
Ipocritul te uimeşte!

Plată îţi vor fi cuvinte
Şuierate printr-un dinte.
La final, un foarte bine
Nici de cald, nu îţi va mai ţine...

Document pentru...

Am mers de dimineată să caut o povată,
Vroiam sa imi deschid o carte.
O carte nouă şi cu pagini albe
În care să vă trec pe fiecare-n parte
Cu defecte şi cu gânduri moarte,
Cu împliniri şi bucurii.
Însă n-am avut destulă ată,
Nici măcar pentru prefată.

În parc mă asteptam de ore întregi;
Cu vinul din cămara nu te joci...
Ademenit de-a lui dulceată,
Privesc pe geam e iarăşi dimineată.

Şi calc cu dreptul pragul uşii,
Sărut docil mâna matuşii,
Azi am şi aţă am şi ac...
Şi plec cu lumea sa mă-npac!

La palat domni şi domniţe mă privesc
de sus..
Un drac se zbate-n ochiul drept.
Cu aşteptarea mă petrec,
Pe dealuri vii, podgorii aramii.

În lac de planuri mă înec.

Spre culmi îmi creşte ritmul cardiac
Mă uit la ceas...tic tac tic tac
Şi parcă a trecut un veac.

“Domnul meu puteţi intra”
O piatră cade,răsună pe podea.
“Aveţi nevoie de un act!
Cu ac şi aţă, să te-ntorci la tine-n sat!”

Ochiul drept,ritmul cardiac,aţă,ac…
Arunc ideea resemnat.
Ce căutam de fapt?
O carte pentru un coniac?
Un document pentru un veac.

Samedi soir

Si totusi ceva s-a schimbat. Binele vine doar atunci cand ii ceri sa vina, trebuie sa lupti pentru a-l avea. Raul in schimb este omniprezent,e langa tine mereu, doar ca nu-l vezi. Iti sufla in ceafa la fiecare pas. Fara a observa acest aspect iti urmezi drumul asemenea unui orb, printre flori cu miros de ghena, cobori prin parcuri parasite, te asezi pe banci din mucegai dar nimic din toate acestea nu te dezgusta. Simturile iti sunt anihilate din nastere. Te-ai adaptat. Coltul de paine uscat iti sfasaie buzele cand musti din el, hainele rupte nu iti mai tin de cald dar nu e nimic, pentru tine e normal.
Si cand normal e ok, nu faci nimic sa iti fie mai bine, la urma urmei de ce-ai face-o doar esti ok. nu?

Da dar s-a schimbat ceva. Ai vazut tu undeva niste flori de primavara, albe, avand un miros ciudat de placut. Te miri, te intrebi si atunci te gandesti ca poate totusi nu e bine. Poate mai trebuie sa urci un etaj desi scarile sunt inalte.

Sambata seara ai coborat in beci. Nu ai ascultat de nimeni, te-ai varat in gaura din podea, strecurandu-te printre butoaiele cu ceara. Ai stat mult, te-ai jucat cu un pistol cu bile impuscand indivizi din ceara.  Dar la un moment dat intunecimea locului te-a transformat intr-un preot satanic ce se joaca cu sufletele muritorilor. Dupa ce ai mancat lamaie ai iesit din beci plin de sange si otet...

Lama cutitului iti zambea de pe sertar. Te-ai facut ca nu vezi, pierzandu-te printre perne si fulgi de gaina. Ai adormit.

Duminica. Te ridici din cioburile in care ai dormit toata noaptea alaturi de vanator. Te-ai schimbat nu mai esti tu. Nici eu.