Melchisedec, Radovan şi o pisică (II)

Când îşi deschise ochii în loc de sărutul mult aşteptat îl zări pe Matei îndepărtându-se. Dezamăgită Irina se hotărâ să-şi umple golul interior într-un club din centrul vechi. O sună pe Isabela, o bună prietenă din liceu, experimentată în eşecuri şi în beţii. Viaţa Isabelei luă o întorsătură de 180 de grade de când terminase liceul. De facultate s-a lăsat în primul an, de dragoste s-a apucat din primul an dar tot atunci a fost şi lăsată, şi băutura i-a devenit prietenă de nedespărţit tot în aceeaşi perioadă. Şi atunci când ai chef de băut cel mai bine, îţi suni prietenii despre care ştii că se descurcă nu bine,ci foarte bine la acest capitol. Asta a făut şi Irina în acea noapte, care a marcat despărţirea de Matei, cu care a avut o relaţie de apoape 2 ani.
Cele două s-au întâlnit nu cu mult timp după despărţire, astfel că lacrimile de pe obrajii Irinei încă nu se uscaseră. Vazând-o în ce hal de disperare se afla prietena sa, Isabela hotărâ să o ducă la o petrecere privată la Armenească. Un bun prieten dădea o petrecere unde toată lumea venea costumată în fel şi fel de personaje de film, de carte, orice. Au luat troleul 66 şi după un sfert de oră erau la casa cu pricina. Pe drum s-au întâlnit cu diferite cunoştinţe, care mergeau la aceeaşi petrecere. Au împrumutat fiecare câte o mască, asemănătoare cu cea a lui Zorro şi şi-au aruncat trupurile în mulţimea aburindă. Şi-au făcut loc cu greu până la masa cu băutură, însă o data ajunse nu au mai părăsit perimetrul.Se îndepărtau doar dacă era necesară o vizită la toaletă pentru eliminarea substaţelor adunate. La un moment dat, doi tipi se aşezară în apropierea fetelor destul de ameţite. Muzica era pe măsura aşteptărilor, reuşind să înfierbânte spiritele. Băutura refuza să mai intre în gura celor două, dar acum oricum era prea târziu. Se îmbătaseră destul de tare. Se poate spune că erau lemn, muci, ceapă, behăeau de bete ce erau, aşa că cei doi indivizi au putut profita la maxim de dorinţele scăpate din frâu a celor două prietene...
Când îşi deschise ochii în loc de sărutul mult aşteptat zări un rahat plutind în apa veceului în care stătea cu capul. Ameţită şi singură ieşi speriată din toaletă, doar să observe că petrecerea era în toi. Trecusera doar două ore de când se apucase de băut. Ceru o pastilă de cap unor tipi ce păreau de-a locului. NU după mult timp aceeaşi stare de beţie avansată o cuprinsese. Petrecerea se dezlănţui. Deodată simţi că nu mai are stare şi o energie inexplicabilă îi invadă corpul. Porni într-un dans diavolesc, apoi pe Tainded Love în varianta lui Manson, făcu reeditarea videoclipului. O altă tipă sări alături de ea şi începură a se săruta. Un sărut mult mai pasional decât ce îi oferise Matei în doi ani. Apoi făcură schimb de costumaţii. Astfel mascată părăsi petrecerea, îl sună pe Matei, îl lansă două înjurături puternice şi apoi îşi aruncă telefonul într-o fântână arteziană.

În faţă la A, remarcă cu coada ochiul în curtea bisericii de lângă club doi tipi ce trăgeau dintr-o sticlă de Adria.
-Băhh ce faceţi? Aveţi o ţigară?
Cei doi se priviră reciproc apoi o fixară în câmpul lor vizual. Le-a luat ceva timp să proceseze întrebarea, şi apoi să ofere un răspuns coerent.
-Daaaa Vartaaaa!au strigat cei doi în cor.
-bine....păi îmi daţi şi mie una.Eu...eu le-am pierdut.
-păi intră în curte!
Fata se strecură pe portiţa din tablă vopsită în verde, destul de uşor pentru starea în care se afla. Îşi aprinse ţigara primită, trase un fum adânc şi lăsă fumul să-i iasă pe nări. Cei doi o priveau fără a se mişca, doar din când în când tragând şi ei un fum din ţigările lor.
-E şi Raluca cu voi?le aruncă întrebarea de parcă s-ar cunoaşte de ani.
Cei doi se priviră, apoi Radovan scoase din buzunarul de la piept o poza cu Raluca.
-Ea e?o întrebă fără să clipească.
-Da...ea e.Spuse fata fara rezerve.
-Dar înainte de a trece mai departe nu vrei să bem nişte Adria?se băgă Melchisedec în discuţie.
-E vodka cu Cappy!preciză Radovan ridicând o sprânceană spre Irina.
Fata acceptă entuziasmată că mai poate umple golul cu fel de fel de băuturi şi fel de fel de oameni. Doar că în scurt timp cei doi deveniseră foarte incoerenţi. Cu toate astea au coborât în club tustrei, unde a început să curgă berea la trei lei din toate părţile, şi să curgă, şi să curgă...

-Salut! Dante!se prezentă prietenul celor doi Irinei.
-Danteeeee!Ce nume interesanttttt....Esti italian!?întrebă Irina dansând nebuneşte în jurul său.
-Nuuuu!strigă Dante să se facă auzit.Dar Raluca debia a ajuns din Italia.Vrei sa urcăm până în curtea bisericii să mai stăm de vorbă?
-Daaaaaaaa!!!
Şi duşi au fost pentru jumătate de oră sau aşa ceva. Între timp Radovan îşi căuta de lucru pe scena clubului. Melchisedec se tot învârtea fără un scop anume dintr-un colţ în altul al barului. La întoarcere Dante îl găsi pe Radovan făcând mişto de o grasă cheală. După ce îl cinsti cu o gură de vodkă dintr-un pahar mare, plecă în căutarea lui Melchisedec. Acesta vrăjea într-un colţ întunecat cu o tipă ce părea a fi foarte punk. Tinerească în atitudine şi comportament. Îl luă şi împreună au asistat la o imagine grotească. Dar e bine că nu şi-au adus aminte a doua zi. La cinci localul s-a închis, însă Radovan, Melchisedec, Irina, punkeriţa au mers împreună acasă la grasă. Aceasta locuia undeva sub ambasada Thailandei, cu câţiva necunoscuţi într-o camera nu mai mare decât o cameră de cămin de două persoane din Regie. Ajunşi la destinaţie, i-au făcut o baie Ralucăi după care au început a povesti. Radovan privind-o pe Irina îşi dădea seama că e din ce în ce mai frumoasă dar cu toate astea se comporta ciudat. Se mişca foarte rapid,în acelaşi timp era graţioasă în orice gest, şi la un moment dat chiar a scos un zgomot ciudat. Spre dimineaţă toţi erau foarte praf. Spre dimineaţă şi-au dat seama că Irina era îmbracată în pisică. Spre dimineaţă Radovan s-a sărutat cu o pisică. Spre dimineaţă nimeni nu o mai vedea pe Irina ca pe un om. Spre dimineaţă....Irina....mieuna ca o pisică....

Moartea A-ului

Cuvântul se-agită în gura păcătosului
Deformat de mişcarea rigidă a osului.
Acelaşi cuvânt intrat prin urechea nespălată
Se lasă pe procesorul de burete, ca o pată.

Se propagă de la un animal la altul,
Renăscându-se la infinit în buretele de sânge.
De departe se-aude Mama-Cuvânt ce-şi plânge,
Odrasla.Cămaşa albă de noroi s-a murdărit.
Adevărul în codru s-a retras scârbit
Lăsând releele să-i cucerească satul.

Receptorii metamorfozaţi în muşte beţive
Emoţionate;aşezate după gândire, în stive
Îşi traiesc realitatea oferită printr-un tub
Ascultând învăţăturile regelui Beelzebub.

Pe câmpul de luptă, Cuvântul a fost răpus
Prin diferite subterfugii de deciziile unui sus-pus.
Pe patu-I de moarte,format din ciuperci otrăvitoare
Blesteamă prostia muştelor copulatoare.

Şi s-a stins înfăşurat într-un cocon de minciună
Mumificat se va păstra, până un picior va ajunge pe lună
Până când peste ani, va fi descoperit de un marţian.
Şi expusă a sa fosilă într-un muzeu aerian.