Melchisedec pierde

Soarele strălucea deasupra dealurilor golaşe. Un cal alb păştea iarba arsă de acel astru. Un câine zâmbea putrezit pe marginea drumului. Avea o furcă înfiptă în coaste. Muştele cântau în jurul leşului, muşcând din carne alături de viermi. Viermii erau prietenii muştelor. Câteodată mergeau împreună pe cal...Era un luptător le făcea faţă de fiecare dată.

Melchisedec era acoperit de muşte, când a fost găsit în şanţ, lângă câine. Nu zâmbea.
Un vierme se hrănea din ochiul drept. Probabil nu mai mâncase de ceva timp. Avea poftă.
Pe ochiul stâng nişte muşte jucau prinsa.

Melchisedec a cazut.Calul a câştigat singur cursa, trecând ultimul linia de finish.

Cât e ceasul Domnule Cal? Nu pleca, ascultă-mă. Sunt eu, Arlechino.

Dealul magic

-Mircea Heliad?
-Da...răspund uimit.
-Mă gândeam că dumneavoastră sunteţi. Am primit cererea dar mai întâi va trebui să ne relataţi câteva amintiri din viaţa dumneavoastră. Poftiţi o coală A4 şi un stilou. Aveţi o oră la dispoziţie.

Am luat foaia şi stiloul fără să cer explicaţii şi m-am dus în ultima bancă. Îi priveam pe ceilalţi candidaţi cum înşirau rânduri întregi de cuvinte îngrămădite, rezumându-şi probabil bucuriile, dezamăgirile, împlinirile folosindu-se de semne convenţionale. Nu înţelegeam prea multe însă eram în faţa unui test şi nu puteam înapoia foaia fără să-mi arunc câteva gânduri pe acea suprafaţă plană. Întinderea albă mă intimida încât am început să tremur şi mâinile să-mi transpire.Nu ştiam cum să încep, nu ştiam cum să continui, cum să închei. Am respirat, am ascultat zgomotul peniţelor din jurul meu şi deodată mai mulţi bondari îmi zâmbeau agintându-şi aripile şi îndemnându-mă să-mi las mănă să scrie. Cuvinte, cuvinte aveam nevoie de cuvinte, amintirile erau şterse. Am lăsat stiloul pe bancă, mi-am întins picioarele, am apucat obiectul de scris şi am început.

Cu mulţi ani în urmă un bărbat şi o femeie mă strigau Mircea şi eu reacţionam la auzul acestei înşiruiri de litere. Din câte am înteles atunci, aceştia erau părinţii mei. La început simţeam o puternică forţă venind dinspre ei dar cu timpul a scăzut în intensitate. Când am împlinit 5 ani bunicul, o altă forţă de putere mai mică dar deloc neglijabilă, m-a învăţat să despic lemne pe buturuga din grădina. Coada toporului era cu mult mai lungă decât înălţimea mea de atunci, dar am reuşit să fac câteva aşchii să se desprindă şi să sară prin aer. Mă simţeam asemenea unui zmeu din basme ce asupreşte omenirea cu ajutorul puterilor sale magice. În aceeaşi zi mi-a fost înmânată o bardă cu coada mai scurtă uşor de manevrat. Cu această unealtă am modelat fel de fel de semne în trunchiurile copacilor din grădină. Am fost prins de bunica, o forţă egală cu bunicul, poate chiar puţin peste. M-a pedepsit după ce mi-a administrat câteva nuiele peste buci. Două zile am oblojit rănile pomilor folosind baligă de vacă pe post de pansament.

Anii au trecut şi în mine s-a dezvoltat o dragoste puternică pentru natură şi animale, mai puţin pentru oameni. Devenisem un Robinson Crusoe al acelor vremuri. Dealurile din jurul satului îmi erau insula pustie pe care mă refugiam de bună voie, retrăgându-mă în verdeaţă şi în cântecele mierlelor uitam de toţi si de toate.
La 16 ani în timp ce mă desfătam sub soarele de vară mâncând pere lângă o tufă de perlă am zărit pe cărarea dintre vii o fată. M-am ascuns mai bine şi am privit-o apropiindu-se. Avea în jur de 20 de ani, părul castaniu şi mersul hotărât. S-a oprit în dreptul rândului în care stăteam pitit. Înaintă până aproape de ascunzătoarea mea, gustând din boabele strugurilor încă necopţi. O priveam ţinându-mi respiraţia. Era minunată, sfârcurile îi împungeau bluza subţire răsărind ca două bobiţe de coarnă. În acelaşi timp simţeam cum penisul îmi zvâcneşte în pantalonii scurţi fără chiloţi. Era din ce în ce mai cald, debia mai puteam să respir când o şopârlă se strecură prin faţa mea privindu-mă drept în ochi pentru ca în următoarea secundă să şi dispară. Nu m-am putut abţine şi am scos un ţipăt scurt. Atunci în locul târâtoarei a apărut o fustă înflorată şi zece degete ce mângâiau pământul. M-am ridicat de sub tufă, împiedicându-mă în sârmele de susţinere. Ea începu să râdă cu gura păna la urechi de apariţia şi de stângăcia mea. M-a întrebat ce căutam singur-cuc în vie. I-am răspuns că adormisem în timp ce meditam. Atunci privirea i-a coborât spre penisul meu erect şi porni o altă avalanşă de râs. M-am ruşinat şi mi-am înfipt mâinile în buzunare apucându-l pe năzdrăvan prin pantaloni.

-Ai meditat la fete? m-a întrebat holbându-se de-a dreptul spre şliţ.
-A....a...Nu.am răspuns fâstâcit.
-Ehh.Baieţii de vârsta ta, toţi aveţi vise.
-Nu eu...eu nu am..a...nu.
-Da da, sigur, oricum stai calm nu e ceva ce nu am mai văzut. Eu sunt Mariana.Sunt aici în vacanţă la bunici.
-Mircea.Îi răspund cu respiraţia tăiată.
-Pe fostul meu prieten îl chema Mircea.
-Bine.
-Poate par directă dar să ştii că am observat umflătura şi sunt curioasă.
-Cum?
-Vreau să-l văd....ţi-o arăt şi eu.
-A...Nu ştiu..
-Hai că nu e mare scofală.

Cu mişcări nesigure mi-am desfăcut nasturele ce-mi ţinea pantalonii şi mi-am scos penisul din întuneric. La rândul ei şi-a dat fusta jos lăsând-o să-i cadă până la pământ. Nu purta chiloţi şi avea o păsărică rasă şi curată. Eram hipnotizat de crăpătură. Pentru câteva secunde ne-am holbat unul la celălalt fără a scoate un cuvănt. Timpul se oprise, mierlele amuţiseră. Mi-am dat seama atunci de ce am vrut să devin ginecolog. Am vrut să cunosc mult mai bine hăul din care ne tragem, neantul în care ne formăm şi în care devenim bucăţi de carne uniforme. S-a aşezat în genunchi pe pământul negru şi şi-a apropiat buzele mari de ciuperca din vârful organului. Cu mişcări abile a reuşit să facă să dispară întreg penisul în cavitatea-i bucală. Apoi a început o serie de mişcări du-te vino în lumina apusului. Eram extaziat. Nu-mi mai simţeam membrele,inima îmi bătea să-mi sară din piept, părul ei îmi atingea testiculele, mâna dreaptă mi-am sprijinit-o de stâlpul din beton ca nu cumva plăcerea să-mi taie picioarele. Nu ar trebui să existe om pe această planetă să nu simtă ce am simţit în acele clipe. Natura îşi oprise forfota pentru a asista la Marea Iniţiere. În acele momente mi-am părăsit condiţia de neofit, relizând acest aspect zâmbeam spre mediul martor a acestui eveniment înălţător. Limba ei roz trecea de-a lungul penisului spre vârf, sorbindu-mi apoi prezentul în ea. Şi-a aruncat bluza pe o tufă încărcată, dezvelindu-şi sânii mari şi sfârcurile excitate, aplecându-se îmi luă mădularul şi şi-l înfipse adânc în vagin. Pentru o clipă am rămas nemişcat privind spre dealurile îmbelşugate dar dezmeticindu-mă m-am împins spre ea. Plăcerea şi durerea se contopeau într-un întreg absolut. Ea era, eu eram, noi eram un singur corp sub acel cer senin de vară. Dinspre sat răzbăteau strigătele văcarilor care probabil veneau cu vacile de la păscut.
Deodată am simţit cum un fior mi se urcă pe şira spinării şi atunci departe, spre Basarabia focurile s-au aprins şi-am văzut fericirea oamenilor dansând in jurul flăcărilor, am văzut ţări câştigând războaie, copiii primind cadouri de Crăciun, un astru bucurându-se de eliberarea mea. Eram viu, trăiam în adâcurile ei la fel cum un pui de porumbel invaţă să-şi ia zborul pentru prima dată.S-a întors şi m-a sărutat strângându-mă puternic in braţe, apăsându-şi sânii pe pieptul meu aproape strivindu-mi existenţa. Ne-am intins amândoi sub tufă cu faţa in sus. Mi-a oferit o ţigară şi deşi nu fumam am acceptat. Mi-am aprins-o , am tras un fum, am gustat o boabă verde dintr-un ciorchine de cesla şi m-am lăsat in braţele ei.
După liceu mi-am continuat studiile la Cluj, cu scopul de a inţelege abisul din care ieşeam rând pe rând. In ultimul an la medicină am fost invitat la o petrecere de către studenţii de la veterinară. Iosif, unul dintre prietenii devotaţi din acea perioadă cunoştea nişte tipe ce terminaseră economia de câţiva ani. Erau nişte tipe la vreo 30 de ani , contabile majoritatea, ce-şi făceau veacul prin cluburile studenţilor. Câştigau destul de bine la firmele la care erau angajate dar pe cât de serioase erau la muncă pe atât de libertine in noapte.

-Mircea? Mircea Heliad?
Nedumerit mă uit spre tipa care-mi rostise numele.
-Da. Eu mi-s Mircea! Cu cine am plăcerea? Mă lasă memoria!
-Mariana Ciupe! NU mă mai ştii? Au trecut anii şi tu, şi tu eşti....
-Da sunt. Sunt...aici, şi tu!?
-Păi hai să rememorăm nişte amintiri de pe acele dealuri mirifice.
-Intra-devăr mirifice! Il cunoşti pe Iosif? Hai să bem ceva. Am şi ceva la mine care poate să ne traspună in acele timpuri!
-Substanţe? Hmmm... mai vedem, dar de băut? Da cu cea mai mare plăcere, un vin ar merge.
Lama cuţitului reflecta lumina neonului din bucătăria lui Iosif. Mariana imi zâmbea frecându-şi corpul de mine.Şi eu ii zâmbeam şi cuţitul zâmbea. Eu eram beat, ea la fel, dar dacă mă gâdesc mai bine, nimeni nu era treaz in acel apartament. Mă intrebam ce se ascunde acolo in intuneric, in timp ce degetul mijlociu de la mâna dreaptă işi făcea loc in carnea ei. Imi şoptea la ureche să o fut pe acea masă din lemn masiv şi că de multe ori când şi-o trăgea cu alţii işi imagina că e cu mine între rândurile de vie. Am avut multe experienţe de atunci dar şi eu simţeam aceeaşi euforie introducându-i penisul erect in vaginul umed. Lama de inox mă atrăgea intr-un mod neobişnuit, simţeam nevoia să apuc cuţitul şi să crestez in ea la fel cum făcusem cu pomii din grădina bunicii. M-am oprit. Mi-am tras pantalonii şi i-am propus să mergem la mine să dăm frâu imaginaţiei. A fost de accord din prima.
NU aveam de unde să ştiu ce se cocea in mintea-mi bolnavă aşa că l-am salutat pe Iosif şi am plecat de la orgia pe cale să inceapă fără a mă sinchisi de rugăminţile şi promisiunile prietenului meu că va fi cea mai tare petrecere la care voi fi participat. Tocmai imi cumpărasem un Volkswagen Passat ultimul model cu care impresionam multe gagici şi astfel futaiurile din acea perioadă erau mult mai uşor de obţinut. Mariana nu era nicicum uimită, singurul ei interes eram eu. Am pornit cu viteză fără a ţine cont de semnele de circulaţie.Eram zmeu, umileam omenirea cu caii putere.
In timp ce conduceam buzele ei cărnoase s-au apropiat de penisul mei şi l-au supt până mi-am dat drumu’ in timp ce goneam pe străzile pustii ale Clujului.
Am zâmbit după ce s-a şters la gura cu şerveţelul din torpedoul meu ultra-modern.
Ajuns acasă ne-am tras-o de câteva ori fără prezervativ pentru a recreea atmosfera de odinioară. Ea a adormit, eu am mers in bucătărie am luat cuţitul de carne, m-am intors in dormitor şi cu o lovitură precisă l-am infipt adânc in inima Marianei.
Cu o mână sigură am aplicat câteva incizii in jurul vaginului astfel incât am reuşit să decupez forma şi să-l extrag în întreaga splendoare din corpul inert.
Cu penisul încă erect mi-am infipt acea halcă de carne şi-am inceput a-l mişca in sus şi-n jos până am ejaculat.
Dimineaţă.
Ferestrele erau larg deschise.Câteva muşte planau in jurul patului. Mă durea capul de nu ştiam cine sunt şi unde eram. Lângă mine dormea o domnişoară.Aveam sânge uscat pe mâini şi lângă mine un cuţit înroşit. Privind spre penis am observat un vagin infipt încât se vedea ciuperca în partea de sus. Am vomitat instant după care am început să plâng ca atunci când eram pedepsit de forţa primordială. Mi-am făcut avânt şi am sărit prin una dintre ferestre.

Acum scriu pe această foaie. Cred că sunt sunt în spital sau la un interviu, poate a fost doar un coşmar.

Am destule calităţi pentru a mă accepta în compania dumneavoastră. Mai am o lună şi-mi voi termina studiile. Sunt ginecolog şi ştiu de unde venim.... dar încotro ?

-Mircea Heliad?
-Da?
-Aţi fost respins, aici nu e loc pentru dumneavoastră. Dar....puteţi încerca la subsol acolo sigur vă vor primi!